Despăgubiri. Decizia 1534/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1534 bis/R/2009
Ședința publică din data de 16 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției
JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu
JUDECĂTOR 3: Sergiu Diaconescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 161 din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, având ca obiect asigurări sociale - despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent, lipsind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reclamantul depune la dosar un set de acte în copie despre care consideră că nu s-a ținut cont de prima instanță. Arată că nu mai are alte cereri.
Nefiind formulate cereri în probațiune sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul solicită soluționarea în mod corect a cauzei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 161 din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureșa fost admisă în parte acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii M, și, în consecință, a fost obligată pârâta la plata sumei aferente aplicării indicelui de inflație pentru suma de 1338 lei, pe perioada decembrie 2005 - iunie 2008.
Au fost respinse cererile privind obligarea la plata pensiei aferente lunii ianuarie 1999, cea de obligare la plata daunelor materiale și morale.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 466 lei cheltuieli de judecată reclamantului.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamant împotriva Casei locale de pensii S M, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Casa Județeană de Pensii M și Casa locală de Pensii S M la plata pensiei pe luna ianuarie 1999, la plata reprezentând diferența dintre pensia anticipată și pensia integrală pe perioada anilor 2006-2007; a solicitat luarea în calcul de către pârâtă la recalculare a adeverințelor ce atestau că în anii 1992-1994 reclamantul a beneficiat de sporuri care ar fi trebuit luate în considerare la stabilirea punctajului pentru întârzierea în stabilirea transformării pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă; obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor materiale și morale în sumă de 5.000 lei.
Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei locale de Pensii S M și a respins acțiunea față de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Prin încheierea civilă din 11 februarie 2008 s-a luat act de renunțarea contestatorului la judecarea petitului contestației privind recalcularea pensiei conform adeverințelor ce atestau că în anii 1992-1994 reclamantul a beneficiat de sporuri care ar fi trebuit luate în considerare la stabilirea punctajului pentru întârzierea în stabilirea transformării pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă.
În ce privește petitul de obligare a pârâtelor la plata pensiei pe luna ianuarie 1999, prin decizia nr. -/22.02.1999, instanța a reținut că reclamantului i s-a plătit pensia începând cu luna februarie 1999. Și aceasta pentru că, în luna ianuarie la 1.01.1999, reclamantul a împlinit vârsta de pensionare, iar pensia se acordă începând cu luna următoare celei împlinirii vârstei de pensionare, potrivit art. 83 din Legea nr. 19/2000.
Reclamantului i se cuvine suma rezultată din aplicarea indicelui de inflație aferent sumei de 1338 lei, reprezentând diferența dintre pensia anticipată și cea integrală pe perioada anilor 2006-2007, începând cu luna decembrie 2005, dată la care s-a născut debitul și până la achitarea efectivă a acestuia în luna iunie 2008.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata daunelor materiale și morale în sumă de 5.000 lei, arătând că acestea reprezintă cheltuieli de transport și sumele achitate unei persoane care a îngrijit-o pe soția sa, care este bolnavă. De asemenea se arată de către reclamant că daunele morale se justifică prin stresul la care a fost supus pe parcursul soluționării cauzei.
Sarcina probei în cazul daunelor morale revine, prin derogare de la regula generală instituită în dreptul muncii, reclamantului.
Reclamantul nu și-a dovedit cererea de obligare la plata daunelor morale, prin urmare, aceasta a fost respinsă, conform dispozitivului.
Referitor la daunele materiale, instanța a reținut că, în ce privește cheltuielile de transport, acestea intră în categoria cheltuielilor de judecată, iar cheltuielile cu întreținerea soției bolnave pe perioada în care reclamantul a fost ocupat cu prezentare în instanță la termenele de judecată, nu au fost probate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamantul, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că nu i s- luat în calcul pensia pe luna ianuarie 1999 cu o motivare greșită, constând în aceea că pensia se plătește în luna următoare cererii sau deciziei de pensionare.
În ce privește cheltuielile de judecată, recurentul a arătat că nu i s-au luat în calcul toate cheltuielile făcute cu transportul la termenele de judecată, cu contravaloarea zilelor de muncă pierdute și nu s-a acordat dobânda la suma aferentă perioadei 2005 - 2008.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte și în baza art. 299, 304 pct. 9 și 312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l admită ca atare, pentru următoarele considerente:
Reclamantul s-a pensionat anticipat, pensia fiindu-i stabilită prin decizia nr. - din 22.02.1999, în baza Legii nr. 2/1995. Din această decizie, necontestată, rezultă că pensia i-a fost stabilită începând cu 1.02.1999, dată de la care i s- și plătit pensia. Deoarece pensia fost stabilită doar cu data de 1.02.1999, dată cu care i s-a și plătit, cererea reclamantului de i se plăti pensia și pentru luna ianuarie 1999, este nejustificată.
Prin urmare, în ce privește modul de plată a pensiei, instanța constată că au fost respectate disp. art. 51 și urm. din Legea nr. 3/1977 în vigoare la acea dată privind plata pensiei, astfel că, sub acest aspect, recursul reclamantului este nefondat.
În ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, curtea constată că, instanța de fond nu a luat în calcul toate actele doveditoare ale acestor cheltuieli. Astfel, reclamantul efectuat (fiind prezent 9 deplasări la instanța de judecată căror cost este de 360 lei și achitat contravaloarea expertizei efectuată în cauză de 600 lei), dar pârâta a fost obligată doar la plata sumei de 466 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin urmare, recursul reclamantului va fi admis sub acest aspect, sentința va fi modificată în parte în sensul că va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 960 lei cheltuieli de judecată.
Celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 161 din 20.02.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr- pe care o modifică în parte în sensul că obligă pe pârâta Casa Județeană de Pensii M să plătească reclamantului suma de 960 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. IA dact. GC
3 ex/7.07.2009
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Ana Ionescu, Sergiu Diaconescu
