Obligație de a face. Decizia 1022/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1022/

Ședința publică din 22 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihail Lohănel judecător

- - - - - judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif

- - grefier

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr. 1291 din 3 iulie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov, în dosarul civil -, cauză repusă pe rol în urma soluționării excepției de neconstituționalitate de către

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 1 2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosrului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 08.09.2009, apoi la 15.09.2009, apoi la 22.09.2009.

C U RT E

Asupra recursurilor civile de față;

Prin sentința civilă nr. 1291/M/2008 a Tribunalului Brașova respins contestația, astfel cum a fost precizată și completată, formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTATIVE - Casa de Pensii a în dosarul. nr. -. A admis în parte contestația formulată de același contestator în dosarul conexat nr-, în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și CASA LOCALĂ DE PENSII. A admis în parte contestația formulată de același contestator în dosarul conexat nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și, în consecință a anulat decizia nr. 39837/28.09.2007, privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii A modificat în parte decizia nr. 39837/07.08.2007, privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B, în sensul că obligă intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin valorificarea ca stagiu asimilat a perioadei 11.11.2005 - 01.04.2006, în care contestatorul a beneficiat de pensie de invaliditate. A respins celelalte pretenții ale contestatorului formulate în dosarele nr- și nr-, conexate prezentului dosar.

Iar prin sentința civilă nr. 1399/M/2008 Tribunalul Brașova admis în parte cererea de completare sentinței civile nr. 1291/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr. -, astfel cum a fost completată și precizată de contestatorul, în contradictoriu cu intimații CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, CASA LOCALĂ DE PENSII, și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - Casa de Pensii și, în consecință: a completat hotărârea mai sus menționată în sensul că: a anulat în parte decizia de impunere nr. 372/05.10.2007 emisă de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, numai cu privire la reținerea drepturilor de pensie ale contestatorului aferente perioadei 05.10.1961 - 30.09.1969, exclusă de intimată în vederea valorificării acesteia în sistemul pensiilor militare. A respins celelalte pretenții ale contestatorului cu privire la completarea sentinței civile și îndreptarea erorilor cuprinse în sentința civilă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 39837/07.08.2007 contestatorului i s-a stabilit o pensie lunară în cuantum de 506 lei, pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.04.2006, pentru un stagiu total de cotizare de 43 ani, 11luni și 5 zile, reținându-se ca stagiu de cotizare, cu salariu minim pe economie și perioada 05.10.1961 - 30.09.1969, potrivit art. 161 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare de la momentul respectiv, perioadă în care contestatorul a fost ofițer în cadrul Inspectoratului Județului A, potrivit mențiunilor de la pozițiile nr. 2 - 5 din carnetul de muncă și în care nu este trecut salariul tarifar

La cererea contestatorului, având în vedere că acesta a depus o cerere la intimata - Casa de pensii, pentru valorificarea vechimii în serviciu din perioada 05.10.1961 - 30.09.1969, iar acest stagiu nu poate fi valorificat în ambele sisteme de pensie (cel neintegrat și cel din sistemul public), potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, intimata Bap rocedat la emiterea unei noi decizii de pensie pentru limită de vârstă, decizia nr. 39837/28.09.2007, din care a eliminat perioada menționată anterior (pentru a fi valorificată în sistemul de pensii militare), reținându-se că stagiul realizat în sisteme neintegrate este de 7 ani, 11 luni și 25 zile, cuantumul lunar al pensiei diminuându-se la suma de 462 lei (filele nr. 32 - 35 și 80 - 81).

Deoarece perioada de cadru militar activ a fost eliminată pentru a putea fi valorificată în sistemul pensiilor militare, precum și datorită faptului că intimatele B și Făgăraș au constatat că petentul a obținut venituri în perioada 01.02.2006 - 31.03.2006 în care a fost pensionar de invaliditate de gradul II, intimatele au emis decizia de debit nr. 372/05.10.2007 prin care contestatorului i s-a imputat suma de 1.968 lei reprezentând pensie necuvenită în perioada 01.02.2006 - 31.10.2007 (fila nr. 5 dos. conexat nr-).

Deoarece deși contestatorul a depus cerere și documentația necesară stabilirii pensiei militare iar intimata - Casa de pensii nu a soluționat-o, contestatorul sesizând instanța cu cererea sa de stabilire a pensiei militare, instanța trebuie să verifice dacă acesta are dreptul la pensie militară. Față de atitudinea intimatei de refuz a soluționării cererii petentului acesta nu a putut urma procedura de contestare prealabilă specială prevăzută de art. 54 din Legea nr. 164/2001, motiv pentru care instanța va analiza pe fond cererea contestatorului cu privire la dreptul său de a beneficia de pensie militară, în virtutea principiului liberului acces la justiție și a dreptului de acces efectiv la o instanță, potrivit art. 13 din

Instanța a constatat că față de stagiul de cotizare realizat ca militar, contestatorul nu poate beneficia de pensie militară.

Astfel, potrivit art. 12 lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: vârsta de 55 de ani și vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.

Potrivit art. 15 din același act normativ, cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.

Față de aceste prevederi legale, s-a observat faptul că petentul nu îndeplinește condiția vechimii efective ca militar.

Ca o consecință, a fost analizată sub aspectul celorlalte critici invocate de petent decizia anterioară nr. 39837/07.08.2007, în care perioada de vechime ca ofițer este valorificată.

Aceasta este decizia prin care contestatorul a trecut de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă, după cum a arătat și reprezentanta intimatei B la termenul de judecată din data de 22.05.2008.

Analizând buletinul de calcul aferent acestei decizii, s-a constatat că sporul de vechime de 25% este valorificat începând cu data de 01.04.1992 și până la 01.05.1998 și nu se oprește la nivelul datei de 31.03.1992, după cum a susținut contestatorul. Faptul că acest spor este menționat separat de salariul tarifar, nefiind adăugat în buletinul de calcul la acesta pentru evidențierea sumei contributive totale, nu însemnă că sporul a fost omis de la calculul punctajului.

Perioada asimilată reprezentând perioada în care petentul a beneficiat de pensie de invaliditate a fost valorificată - este adevărat, nu în totalitate, după cum s-a arătat - fiind menționate sumele contributive avute în vedere la stabilirea punctajului. Susținerea petentului relativă la reținerea perioadei asimilate ca fiind fără venituri este contrazisă de buletinul de calcul, în care se menționează aceste venituri și de tabelul aferent punctajului pentru această perioadă.

Prin decizia nr. 39837/07.08.2007 ce face obiectul contestației, s-a stabilit pensia pentru limita de vârstă începând cu data de 01.04.2006, chiar dacă petentul a împlinit vârsta standard de pensionare la data de 11.11.2005, după cum arată în cererile de chemare în judecată. Aceasta deoarece trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă nu se face automat, din oficiu de către intimata B, ci la cererea asiguratului, potrivit art. 82 din Legea nr. 19/2000, cu atât mai mult cu cât acesta poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii, potrivit art. 64 alin. 1 din lege, astfel că intimata nu ar putea dispune cu privire la aceste drepturi din oficiu, în lipsa unei cereri a persoanei îndreptățite.

Contestatorul a susținut că ar fi depus o astfel de cerere în luna noiembrie 2005, fără să probeze această împrejurare, singura cerere în acest sens existentă la dosarul cauzei fiind cea depusă la Casa Locală de Pensii Făgăraș la data de 20.04.2006.

Drept urmare, petentului i-au fost acordate drepturile de pensie pentru limită de vârstă începând cu luna aprilie 2006, potrivit art. 83 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 19/2000, adică de la data depunerii cererii.

Față de această împrejurare, din data de 11.11.2005 și până la 01.04.2006, data acordării pensiei pentru limită de vârstă, contestatorul era beneficiarul pensiei de invaliditate de gradul II, conform unei decizii precedente, iar nu beneficiarul pensiei pentru limită de vârstă, motiv pentru care avea obligația de a respecta prevederile art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul că nu putea cumula pensia de invaliditate cu alte venituri, pe care le-a obținut în perioada 01.02.2006 - 31.03.2006, după cum rezultă din adeverința privind datele necesare determinării stagiului de cotizare depusă la fila nr. 132 dosarului și după cum însuși contestatorul a recunoscut.

Perioada 11.11.2005 - 01.04.2006 în care petentul a beneficiat de pensie de invaliditate nu a fost însă valorificată de intimată ca stagiu asimilat de cotizare potrivit prevederilor art. 38 alin. 1 lit. a) raportat la art. 40 lit. d) din Legea nr. 19/2000 prin decizia emisă la data de 07.08.2007 de trecere la pensia pentru limita de vârstă. Astfel, din buletinul de calcul aferent acestei decizii, se observă că intimata B se oprește la rubrica destinată perioadei contributive la data de 11.11.2005, deși stabilește prin aceeași decizie pensia pentru limită de vârstă începând cu data de 01.04.2006.

Drept urmare decizia din data de 07.08.2007 menționată a fost modificată sub acest aspect iar decizia de impunere nr. 372/05.10.2007 apare ca legală în ceea ce privește reținerea pensiei plătită fără temei legal pentru perioada în care contestatorul, deși era pensionar de invaliditate a obținut și alte venituri.

Susținerea contestatorului că perioada 01.05.1998 - 01.04.2001 ar fi fost omisă de intimată în stabilirea punctajului este nefondată, din buletinul de calcul rezultând contrariul.

Contestatorul a depus o expertiză contabilă extrajudiciară în temeiul căreia a susținut că are dreptul la o pensie majorată, expertiză care nu a fost însușită de intimata B, motiv pentru care instanța nu îi poate acorda valoare probatorie și nu poate admite pretențiile contestatorului formulate în baza acesteia.

Deși instanța, în baza rolului activ a solicitat contestatorului să precizeze dacă solicită efectuarea unei expertize contabile judiciare, care să fie supusă cenzurării de către instanță în condiții procedurale, acesta a menționat că nu solicită administrarea unei astfel de probe susținând că nu a reclamant erori de calcul ci doar de interpretare a dispozițiilor legale.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorul și intimata Casa Județeană de Pensii B, considerând-o nelegală.

Contestatorul, în motivarea recursului arată că nelegal s-au înlăturat apărările din cererea de obligare la plata unei pensii de 1744 lei lunar, începând cu data de 01.04.2006, trebuind să dispună din oficiu o expertiză contabilă. Nelegal s-a pronunțat asupra dreptului la pensia militară, deși nu a fost învestită și a menținut soluția prin respingerea cererii de completare.

Intimata arată că sentința se pronunță contrar celor solicitate de contestator, punându-l în imposibilitatea de a solicita pensie militară, deși nu avea competența de a analiza acest drept.

Recursurile sunt fondate.

Instanța a fost învestită, între altele, cu soluționarea cererii de obligare a intimatului la emiterea deciziei de pensie militară.

Depășind limitele cadrului procesual, instanța s-a pronunțat asupra fondului dreptului la pensie, încălcând principiul disponibilității reglementat de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, fapt ce atrage nulitatea hotărârii și incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 punctul 5 Cod procedură civilă.

De asemenea, prima instanță a fost investită, cu judecarea cererii privind stabilirea pensiei în cuantum de 1744 lei, petit asupra căruia nu s-a pronunțat, considerentele hotărârii fiind edificatoare în acest sens, motiv ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare conform art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă. Deși pentru soluționarea justă a acestui petit, precum și pentru cel referitor la pensia militară s-a solicitat repunerea pe rol, anterior pronunțării sentinței de fond, arătându-se că acest ultim capăt nu mai este de actualitate, iar pentru primul se impune administrarea probei cu expertiză, prima instanță a rămas în pronunțare, încălcând prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, deși avea îndatorirea de a pune în discuție necesitatea efectuării expertizei, inclusiv posibilului ajutor public, dacă constată realitatea lipsei fondurilor contestatorului.

Ca soluție în recurs, casarea cu reținere nu se poate dispune în condițiile art. 312 alin.4 Cod procedură civilă, impunându-se trimiterea spre rejudecare, față de nepronunțarea asupra petitului menționat, asigurându-se o judecată unitară asupra tuturor cererilor, inclusiv a celui de completare cu care se află în legătură.

Față de considerentele expuse, curtea reține că recursurile sunt fondate, inclusiv al intimatei care critică sub același aspect, urmând ca potrivit art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, urmare casării ambelor sentințe, cauza să fie trimisă spre rejudecare.

În rejudecare, prima instanță va cerceta toate cererile, urmând să pună în discuție, în modalitatea arătată, efectuarea expertizei și să dispună funcție de împrejurări.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de contestatorul împotriva sentințelor civile nr. 1291/M din 03.07.2008 și nr. 1399/M/2008 ale Tribunalului Brașov și Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 1291/2008 a aceleiași instanțe, pe care le casează.

Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 22.09.2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Dorina

- - - - - -

Grefier,

Red. -/06.10.2009

Dact. I osif/12.10.2009

Jud. fond: -

Președinte:Mihail Lohănel
Judecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1022/2009. Curtea de Apel Brasov