Obligație de a face. Decizia 1244/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1244
Ședința publică de la 19 Februarie 2010
Completul constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 3255/23.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, cu delegație la dosar, și intimata-reclamantă, lipsă fiind unitatea pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat și modificarea sentinței criticate în sensul respingerii contestației.
Intimata-reclamantă pune concluzii de respingere a recursului și de menținere drept temeinică și legală a hotărârii atacate.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 3255 din 23 octombrie 2009, Tribunalul Dolja admis contestația privind pe contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
A obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ce se cuvin reclamantei începând cu data de 20.07.2008, cu luarea în calcul a adeverinței nr.2993/19.06.2008, emisă de SA
A fost obligată pârâta către reclamantă la 100 lei cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv anexa buletinului de calcul, rezultă că sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate in adeverință invocată de către contestatoare nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Din copia adeverința nr. 2993/19.06.2008, emisă de SC SA C, rezultă că contestatoarea a fost angajata societății emitente a adeverinței și a beneficiat de venituri suplimentare și adaosuri cu caracter permanent.
In perioada menționată societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale.
In aceste condiții, instanța a constatat că valorificarea acestei adeverințe, in temeiul art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 este in concordantă cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozițiilor art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar,întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalcularea, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare,se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate.
Instanța a apreciat că aceste sume se impuneau a fi valorificate, chiar dacă și OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Deși și în OUG nr. 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a premiilor stabilite în baza legislației anterioare,nu se poate ignora faptul că potrivit dispozițiilor art. 2 alin 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căreia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, în condițiile in care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume,ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, cea ce ar fi inechitabil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii
În motivarea recursului s-a arătat că adeverința nr. 2993/19.06.2008 are menționat acordul global de care a beneficiat contestatoarea, care în conformitate cu anexa OUG nr.4/2005, nu se are în vedere la recalcularea pensiei, arătându-se că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
În drept a invocat dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr. 2993/ 19.06.2008 emise de SC SA C,în perioada lucrată în cadrul acestei unități,contestatoarea a beneficiat,în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă,de adaosuri(diferențe de manoperă),adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat în funcție de manopera repartizată (suma globală)pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr.57/1974,art.117 și începând cu anul 1992,în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv:anexa nr.21 din CCM/1992 pct.3,art.78 alin.6 din CCM/1993,art.78 alin.5 din CCM/1994,art.78 alin.5 din CCM/1995,art.78 alin.5 din CCM/1996,art.78 alin.4 din CCM /1997,art.78 alin.5 din CCM/1998-2001 și art.80 alin.1 și anexa 6 din CCM /2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul total de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS,dar salariatului nu i s-a calculat,reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință,Curtea va analiza în cauză următoarele dispoziții legale:
Art.117 din Legea nr.57/1974,potrivit căruia,finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități,ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poarte aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite de art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1)In activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților pe toate specialitățile se vor stabili de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2)La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare, adaosurile (diferențele de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
In ceea ce privește perioadele ulterioare anului 1992, adeverința menționează contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității ca temeiuri de acordare a adaosurilor, însă în anexa la adeverință nu sunt cuprinse mențiuni cu privire la adaosuri încasate ulterior anului 1992.
Toate aceste dispoziții legale și convenționale au fost menționate în cuprinsul adeverinței ca temeiuri pentru acordarea adaosurilor (diferență de manoperă).
In consecință, pe întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei potrivit Legii nr. 19/2000.
Legea nr. 19/2000 stabilește în detaliu modalitatea de calcul a pensiei în sistemul public, precizând expres care sunt veniturile obținute de asigurat în decursul carieri sale ce vor fi avute în vedere la calculul pensiei.
La reglementarea noului sistem de stabilire a pensiilor, legiuitorul a instituit reguli noi, reglementate cu valoare de principiu la art. 2.
In spiritul principiilor reglementate, printre care și principiul contributivității invocat în cauza de față, legiuitorul a statuat că,după data de 01.04.2001, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizate în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economie.
Art. 78 explică practic sensul principiului contributivității descris generic la art. 2 lit."e".
Pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, legiuitorul a statuat distinct, reglementând modul de calcul al punctajului din capitolul IX "Dispoziții tranzitorii" astfel:
Art. 164 din legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. 1 al art. 164 instituit regula potrivit căreia, baza de calcul a punctajului anual este reprezentată de salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
De la această regulă, legiuitorul a instituit 2 excepții la alin. 2 și 3 ale art. 164:
(2)La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere șisporurilecare au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pentru ca aceste sporuri să fie avute în vedere trebuie îndeplinite 2 condiții cumulative: să fi făcut parte din baza de calcul conform legislației anterioare și să fie înregistrate în carnetul de muncă.
Situația din speța de față nu se încadrează în dispozițiile menționate mai sus, pe de o parte pentru că veniturile menționate în adeverință nu sunt sporuri, ci adaosuri, cele două noțiuni fiind distincte sub aspectul conținutului și nici nu îndeplinesc vreuna din condițiile enunțate de textul de lege.
A doua excepție de la regula instituită de art.164 alin.1 este reglementată la alin. 3:
(3)La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Această a doua excepție de la regulă vizează tot veniturile obținute cu titlu de sporuri, nu adaosuri, cum este cazul def ață. In plus, niciodată adaosurile reprezentând plata în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, legislația anterioară fiind clară:
Legea nr. 3/1977
"Art.21(1).Media retribuțiilor tarifare lunare care se iau în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:
- retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru ceri retribuiți cu ora,inclusiv pentru personalul care lucrează în acord.
Pe de altă parte, contestatoarei nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară ca și contribuție personală a salariatului, iar contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
Nu pot fi reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferite de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr.19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, se utilizează salariile brute sau nete, astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare, nu afecta retribuția plătită salariatului.
Constatând astfel că instanța de fonda făcut o aplicare greșită a legii, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea urmează să admisă recursul, să modifice sentința și să respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 3255/23.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect obligația de a face.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință, publică, azi, 19 Februarie 2010.
PREȘEDINTE: Corneliu Maria - - | JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 3: Manuela Preda - -- |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/23 03 2010
fond:
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mihaela Mitrancă, Manuela Preda
