Obligație de a face. Decizia 1386/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1386
Ședința publică din data de 24 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Judecător - -
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.3455/11.11.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă depunând delegația de reprezentare, consilier juridic, iar pentru intimatul reclamant, avocat, care depune împuternicirea avocațială.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului conform motivelor de recurs și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Avocat pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Dolj, învederând că, fiind pensionat în anul 2007, nu sunt incidente prevederile OUG nr.4/2005 și nici decizia nr.30 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței cu onorariu de avocat.
CURTEA
Prin sentința nr.3455/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- s-a admis cererea precizată privind pe contestator în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
A fost obligată pârâta la recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a adeverinței și anexa la aceasta nr.3011/2008 emisă de SC C și la plata eventualelor diferențe începând cu 1 09 2008.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Din cuprinsul anexei buletinului de calcul al pensiei de care beneficiază în prezent reclamantul, rezultă că sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate în adeverința invocată nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Potrivit adeverinței nr 3011/2008 emisă de SC SA C, reclamantul a fost angajata societății și a beneficiat de venituri suplimentare - adaosuri( muncă în acord), adaosul plătit având un caracter permanent și a fost acordat în funcție de manopera repartizată pe lucrare.
În perioada menționată, societatea a calculat, reținut și virat contribuția pentru asigurările sociale.
În aceste condiții, instanța constată că valorificarea acestei adeverințe în temeiul art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 este în concordantă cu principiile instituite prin Legea nr 19/2000, iar aceste sume se impuneau a fi valorificate chiar dacă prin OUG nr 4/2005 se menționează că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 04 2001.
Conform dispozițiilor art. 7 alin 3 din OUG nr 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar,întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr.19/2000,cu modificările și completările ulterioare,se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01 04 2001.
Deși prin OUG nr 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare,nu se poate ignora faptul că potrivit dispozițiilor art 2 alin 1 din OUG nr 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr 19/2000.Neluarea în calcul a veniturilor dobândite de reclamantă cu caracter permanent și pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale ar contraveni principiului contributivității instituit de art 2 lit e din Lg nr 19/2000, acesta fiind motivul pentru care veniturile invocate trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Încălcarea acestui principiu,în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume,ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis acțiunea, a obligat pârâta la recalcularea dreptului de pensie cu luarea în considerare a adeverinței nr.3011 /2008 și a anexei emisă de SC,începând cu 1 09 2008 și la plata eventualelor diferențe.
Fiind în culpă procesuală, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 100 lei reprezentând onorariu de avocat, potrivit art. 274 pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs susține că instanța de fond aplicat principiul contributivității introdus de Legea nr. 19/2000 începând cu data de 01 aprilie 2001 retroactiv, deși legea civilă are putere numai pentru viitor și creează nouă inechitate și dezechilibru în raport de ceilalți pensionari care au beneficiat de alte sporuri și adaosuri care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Consideră că în situația în care, dacă s-ar trece peste aceste prevederi exprese la care a făcut trimitere, tot nu se poate considera că a încălcat principiul contributivității deoarece contestatoarea nu a plătit niciodată contribuția aferentă calității de salariat la bugetul asigurărilor sociale de stat numite în legislația anterioară "contribuția la pensia suplimentară", stare de fapt ce rezultă cu certitudine din cuprinsul adeverinței în care se menționează că pentru aceste venituri nu s-a reținut această contribuție.
Precizează că societatea și-a plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat în cuantum de 15%, rețineri care s-au făcut în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389 din 11 octombrie 1972 care prevăd expres că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat"
Susține, de asemenea, că în situația în care toate prevederile legale și exprese la care a făcut trimitere vin în contradicție cu principiul contributivității, nu intră în competența instanței de fond să remedieze această disfuncționalitate a acestor normative, contestatoarea avea alte căi legale de urmat.
Referitor la deciziile nr. 762/24.06.2008 și 120/15.02.2007 Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la excepțiile de neconstituționalitate ale art. 164 din legea 19/2000 și OUG4/2005 în sensul respingerii acestor excepții.
De altfel, un alt principiu ce guvernează sistemul asigurărilor sociale de stat este și acela al egalității, al tratamentului nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Cu privire la aceste motive, nu a fost depusă întâmpinare.
in examinarea sentinței, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stipulează faptul că - pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001 se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, dispozițiile art. 2 lit."e" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale consacră ca unul dintre principiile fundamentale ale asigurărilor sociale din România, principiul contributivității, principiul conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Avându-se în vedere aceste dispoziții legale care stipulează obligația caselor județene de pensii să recalculeze pensiile pentru limită de vârstă stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în funcție de noile date și elemente puse la dispoziție de către persoanele îndreptățite, în raport de principiile fundamentale stabilite de legea nouă, în mod întemeiat, prima instanță admis contestația și a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului cu luarea în considerare a adresei nr.3011 /2008 și a anexei emisă de SC,începând cu 1 09 2008 și la plata eventualelor diferențe
.Din înscrisul respectiv depuse la dosar de către contestator și invocat în susținerea cererii a reieșit faptul că a fost salariat al acestei societăți comerciale în perioada 23.10.1972 - 01.11.2006 în funcția de tehnician proiectant principal, în perioada respectivă beneficiind, în afară de drepturile salariale trecute în carnetul de muncă și de adaos cu caracter permanent, diferență de manoperă, adaosurile respective fiind acordate în funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
In aceeași adeverință se menționează și faptul că aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu dispozițiile art. 117 din Legea nr. 57/1974 și în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă începând cu anul 1992; că aceste sume acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat pentru care unitatea a calculat și virat CAS-ul, iar salariatului, conform legislației în vigoare de la acea dată, nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
In același timp, potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia s-a stabilit pensia contestatorului nu exista obligația salariatului de a vira contribuția pentru pensia de asigurări sociale, această obligație revenind numai angajatorului, numai noua lege a pensiilor nr. 19/2000 instituind obligația acestei contribuții de asigurări sociale, atât pentru angajator cât și pentru angajat, pentru perioada cuprinsă între data de 1 04 2001 -data intrării în vigoare a legii 19/2000 - și data ieșirii la pensie, fiind calculate și virate contribuțiile datorate conform noilor reglementări.
In condițiile în care, pentru sumele salariale primite conform statelor de plată în sistem de acord pe perioada sus menționată angajatorul și salariatul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii; că aceste drepturi salariale suplimentare numite "adaosuri" au dobândit un caracter permanent, conform dispozițiilor din contractul colectiv de muncă, fiind considerate adaosuri de manoperă în funcție de realizarea productivității., fiind incluse în salariul de bază brut; că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătite de către angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați
Este firesc deci, ca o parte din această contribuție să se întoarcă către foștii salariați, în prezent pensionari și să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform Legii nr. 19/2000, pentru riguroasa aplicare a principiului contributivității.
Aceste sume trebuiau să fie avute în vedere și valorificate de către casele județene de pensii chiar dacă în partea finală a nr.OUG 4/2005 se face mențiunea că nu pot fi avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001.
Sub acest aspect, nu se poate eluda faptul că în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 19/2000, iar neluarea în considerare a acestor venituri suplimentare ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit."e" din Legea nr.19/2000 conform cărora, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, neluarea în considerare a acestui principiu fundamental ducând la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Pe de altă parte, dispozițiile nr.OUG 4/2005, act normativ pe baza căruia intimata și-a întemeiat recursul, este interpretat de aceasta în detrimentul principiilor instituite de către Legea nr. 19/2000, încălcându-se principiul ierarhiei actelor normative, ordonanța respectivă fiind dată în aplicarea legii, în cuprinsul ei făcându-se mențiunea că recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001 se face cu respectarea principiilor legii noi, cu luarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii în perioada anterioară anului 1990.
Conform dispozițiilor art. 23 alin. 3 și art. 78 alin. 4 din aceeași Lege 19/2000, baza de calcul avută în vedere la stabilirea punctajului anual necesar calculării pensiilor este prezentată de venitul brut realizat lunar, iar punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Sub acest aspect sunt neîntemeiate motivele de recurs formulate de intimată, potrivit cărora numai sporurile pentru care s-a plătit contribuția la pensia suplimentară ar putea sta la baza recalculării pensiei, în condițiile în care pensia suplimentară a fost reglementată mai târziu, inițial ca o contribuție facultativă de 2%, apoi de 3%, devenită ulterior obligatorie, plăți care,însă, au fost separate de contribuția de asigurări sociale, de 15%, respectiv 25%, contribuție care face obiectul contestației.
De asemenea, nu pot fi primite susținerile intimatei, că prin admiterea contestației, Tribunalul Dolj a încălcat principiul neretroactivității legii, aplicând Legea nr. 19/2000 anterior datei de 01 aprilie 2001, în condițiile în care dispozițiile OUG nr. 4/2005 prevăd în mod expres faptul că recalcularea pensiilor stabilite sub imperiul legii vechi, nr. 3/1977, are la bază principiile fundamentale prevăzute în legea nouă, nr. 19/2000, cu precădere la principiul fundamental al contributivității.
Pe de altă parte, sumele salariale primite conform statelor de plată în sistem de acord de către contestatoare pot fi incluse în dispozițiile art. V din nr.OUG 4/2005, în care se prevede faptul că la recalcularea pensiilor se au în vedere sporurile cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, respectiv sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, sporurile fiind avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 01 aprilie 1992.
respective primite de către contestatoarea în perioada 1972- 2006 au avut un caracter permanent, fiind prevăzute în contractele colective de muncă, astfel încât pot fi incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual și, în final, la recalcularea pensiei, după intrarea în vigoare alegii 19/2000 și asiguratul plătind contribuția de asigurări sociale de stat conform noilor reglementări.
Ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă se constată că motivele invocate nu pot fi încadrate în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nici nu există motive de ordine publică care în condițiile legale pot fi puse în dezbaterea părților, astfel că recursul se privește ca nefondat și se respinge.
Aplicând dispozițiile art. 274.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.3455/11.11.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, obligația de a face.
Obligă recurenta, către reclamant, la 100 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
- -
Red. Jud.CT/ 4 apr. 2010
Tehn.red. /Ex.2/
/ și
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Carmen Tomescu, Ligia Epure
