Obligație de a face. Decizia 173/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 173
Ședința publică din data de 3 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, 1,.4..10, județ B, împotriva sentinței civile nr. 1078 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, cu sediul în B,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul reclamant și intimata pârâtă Casa Județeană de pensii
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că prin motivele de recurs, recurentul reclamant a solicitat și judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 Cod pr.civilă.
Curtea, având în vedere că recurentul reclamant solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău la 08.09.2009 sub numărul de dosar -, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii pentru a fi obligată să emită o nouă decizie prin care să-i recalculez în temeiul OUG nr.4/2005 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Reclamantul a mai solicitat pe perioada de 3 ani anteriori promovării acțiunii, obligarea pârâtei la plata diferenței de pensie neacordată datorită luării greșite în calcul a stagiului complet de cotizare de 30 ani și de 20 ani așa cum este legal.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în anul 1998 prin decizia nr.-/29.09.1998 emisă de fostul Oficiu de Asigurări Sociale si Pensii de Stat și că a avut un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 29 de ani, 10 luni si 14 zile și de 2 ani 10 luni si 16 zile în grupa a-III-a de muncă.
Reclamantul a considerat că dreptul la pensie fiindu-i deschis în perioada de aplicare a Legii nr.3/1977 cuprinsă între 01.07.1977-31-03-2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel prevăzut în art.14 din Legea nr.3/1977 așa cum s-a statuat prin Decizia nr.40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 1078 din 16 noiembrie 2009, Tribunalul Buzăua Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul, reținând că din decizia nr--/29.09.1998 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă depusă la dosar ( fila 6) a rezultat că reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1998, an în care condițiile de ieșire la pensie si de calculul pensiei erau reglementate prin Legea nr.3/1977 înlocuită în anul 2001 cu Legea nr.19/2000.
În decizia nr.-/29.09.1998 s-a atestat că reclamantul a lucrat 29 de ani 10 luni si 14 zile în grupa I de muncă și 2 ani, 10 luni și 16 zile în grupa a-III- a de muncă, totalizând, ca efect al aplicării art.14 din Legea nr.3/1977, o vechime în muncă de 34 ani în care se prevedea că pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a de muncă se ia în calcul, peste fiecare an lucrat în această grupă un an și 3 luni.
Potrivit art.8 alin1 din Legea nr.3/1977, în vigoare la data pensionării reclamantului" personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 de ani bărbații are dreptul la pensie."
A rezultat din cele menționate mai sus că pentru faptul că reclamantul a lucrat în condiții deosebite de muncă încadrate în grupa a-II-a de muncă a beneficiat de ieșirea la pensie înainte ca acesta să aibă vârsta standard de pensionare de 60 ani. La data ieșirii la pensie reclamantul avea vârsta de 54 ani.
Cu alte cuvinte, deși reclamantul a lucrat efectiv 28 ani a beneficiat, în temeiul art.14 din Legea nr.3/1977 de o vechime de 34 de ani, care conform art.16 din Legea nr.3/1977 i-a deschis dreptul la pensie înainte de împlinirea vârstei de 60 ani.
Instanța a reținut că vechimea totală în muncă de 34 ani determinată conform art.14 din Legea nr.3/1977 nu a avut nici un efect cu privire la cuantumul pensiei stabilite prin Decizia nr.-/29.09.1998, care s- făcut după regulile și metodologia prevăzută în Legea nr.3/1977, singura consecință fiind aceea că reclamantul a ieșit la pensie înainte de vârstă legală de 60 ani.
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare începând cu 01.04.2001 a stabilit un nou mod de calcul al pensiilor. Astfel art.76 alin.1 din această lege prevede că începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
Determinarea punctajului mediu anual realizat se face, potrivit art.77 alin1 din Legea nr.19/2000 " prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa 3.
În cei privește pe asigurații care au lucrat în condițiile speciale de muncă, alineatul 2 al art.77 din Legea nr.19/2000 că, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiu de cotizare prevăzut în acest articol, respectiv de 20 ani.
Potrivit art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a acestor legi constituie stagiu de cotizare.
Prin Ordonanța de Urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat s-a stabilit, conform art.1, că, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Reclamantului, fiindu-i stabilită pensia anterior datei de 01.04.2001, în baza Legii nr.3/1977 a rezultat că recalcularea pensiei i s-a făcut potrivit regulilor stabilite prin OUG nr.4/2005
Art.2 alin. 1 din G nr.4/2005 statuează că recalcularea pensiei se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Referitor la determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii art.4 alin.2 din G nr.4/2005 s-a prevăzut că această determinare se face cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004 privind efectuarea operațiilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare date de 01.04.2001.
Astfel: în conformitate cu art.2 alin.3 din Normele Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis între 01.07.1977- 31.03.2001 stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Potrivit art.41 alin.1 din Legea nr.19/2000" Stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei și 35 ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia pornindu-se de la 25 ani pentru femei si de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevederilor în anexa 3."
Noțiunea de stagiu complet de cotizare prevăzut în art.41 alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000 corespunde noțiunii de vechime în muncă necesară pentru ieșirea la pensie prevăzută în art.8 din Legea nr.3/1977 necesară deschiderii dreptul la pensie pentru limită de vârstă, care era stabilit la 30 de ani pentru bărbați.
Raportat la aceste dispoziții legale concluzia care s-a desprins a fost aceea că stabilirea stagiului complet de cotizare, în ce-l privește pe reclamant se face potrivit Legii nr.3/1977 în vigoare la data ieșirii acestuia la pensie și acest stagiu este de 30 zile și nu de 20 de ani prevăzut în art.43 alin.1 cu referire la art. 77 alin.2 din Legea nr.19/2000, care se aplică numai celor pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, așa cum pretinde reclamantul.
În sensul celor reținute mai sus s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile unite prin Decizia nr.40/2008 care admițând recursul în interesul legii a statuat că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin1 si 3 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001 si care și-au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.
Avându-se în vedere toate considerentele, instanța a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal recurs reclamantul criticând-o ca netemeinică și nelegală.
In cuprinsul motivelor de recurs formulate, se arată că instanța a interpretat greșit prevederile art.14 din Legea nr.3/1977 potrivit deciziei de pensionarenr.-/1998 la data pensionării a avut o vechime de 29 de ani 10 luni și 14 zile in grupa 1 de muncă.
La determinarea punctajului mediu anual, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 de ani conform legii nr.19/2000.
Mai arată recurenta că într-adevăr stagiul complet de cotizare de 35 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă aceasta a instituit și o serie de situații speciale când stagiul complet de cotizare era mai mic.
Ca urmare fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o norma speciala determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005 pe baza unui stagiu de cotizare complet de 20 de ani, avându-se în vedere că a lucrat 29 de ani 10 luni și 14 zile in grupa I de muncă.
In dovedirea cererii de recurs s-a depus la dosarul cauzei practică judiciară.
Examinând hotărârea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum si a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea reține următoare:
Pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, punctajul mediu anual este pentru bărbați de 30 ani conform art. 8 din Legea nr. 3/1977.
Așadar, Legea nr. 3/1977 nu prevedea acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală pentru o vechime mai mică de 30 ani pentru bărbați, ca de altfel nici Legea nr. 19/2000.
În aceste condiții dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, invocate de recurentul-reclamant, nu sunt de natură la calcularea unui punctaj de pensionare raportat la un stagiu complet de cotizare la 20 ani, ci minim la 30 ani, textul de lege respectiv instituind doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare pentru persoanele care și-au desfășurat activitatea în grupa I-a de muncă.
De altfel, este de observat potrivit deciziei în interesul Legii nr. 40/2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în raport de disp.art. 77 alin.(2) rap. la art. 43 alin.(1) și (2) din Legea nr. 19/2000 la determinarea punctajului mediu anual pentru perioada sus-arătată pentru persoanele la care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, deci de 30 ani și nu 20 ani pentru reclamant.
Acesta, se află în eroare cu privire la drepturile de care a beneficiat în calitate de persoană încadrată în muncă desfășurând activitatea în grupele I și a III-a confundând vechimea în muncă cu facilitățile prevăzute de disp.art.14 din Legea nr.3/1977.
Legea nr. 3/1977 nu prevedea acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală, pentru o vechime în muncă mai mică de 30 de ani, în cazul bărbaților.
Astfel, în condițiile în care reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă cu vechime integrală, așa cum rezultă din Decizia nr. -/25.06.1998, vechimea integrală în muncă nu putea fi mai mică de 30 de ani.
Atât timp cât la recalcularea pensiei au fost respectate principiile Legii nr.19/2000, iar acest act normativ nu prevede un stagiu complet de cotizare mai mic de 30 de ani pentru bărbații care și-au desfășurat activitatea în grupa I de muncă, în mod corect și legal stagiul complet de cotizare utilizat la recalcularea pensiei reclamantului este de 30 de ani.
Cu privire la decizia nr.40/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât din considerentele acestei decizii, cât și din dispozitivul ei, rezultă că aceasta a fost pronunțată cu privire la condițiile speciale de muncă, și prin urmare, se aplică în situațiile în care activitatea desfășurată se regăsește între cele reglementate de art.20 din Legea nr.19/2000, ceea ce nu este cazul in speță, recurentul desfășurând activitate de impiegat mișcare respectiv operator in cadrul Regionalei CFR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, 1,.4..10, județ B, împotriva sentinței civile nr. 1078 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, cu sediul în B,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- - - - - -
Grefier,
Red. VD/BA
4 ex./12.02.10
- Trib.
G
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
