Obligație de a face. Decizia 1830/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (Număr în format vechi 4039/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR.1830
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 3: Mariana CONSTANTA -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuient împotriva deciziei civile nr.3896/R pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI -secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata DE PENSII A MUNICIPIULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns revizuientul prin avocat cu împuternicire avocațială nr.70280 aflată la fila 13 dosar, lipsind intimata Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, cererea de recuzare formulată de revizuient, împotriva d-nei judecător, a fost respinsă ca nefondată, în Camera de Consiliu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului revizuientului cuvântul în susținerea cererii de revizuire.
Revizuientul prin avocat, solicită admiterea cererii de revizuire, în temeiul dispozițiilor art.322 pct.5 Cod procedură civilă, având în vedere înscrisurile noi depuse la dosar, respectiv hotărârile judecătorești, pronunțate în cauze similare, apreciind că trebuie să existe o practică unitară.
Revizuirea este admisibilă, întrucât atât instanța de fond, cât și cea de recurs au pronunțat hotărâri greșite. Prin legea 44/1994 s-a dorit a se clarifica drepturile veteranilor de război, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia, pronunțată la recursul promovat în interesul legii de către Procurorul General, în dosarul nr.23/2008, a decis ca la recalcularea rentei veteranilor de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, să beneficieze de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.448/26.07.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale respins acțiunea introdusă de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul este veteran de război, fiind decorat cu Ordinul "Coroana României" cu Spade, clasa a V-
În aceasta calitate beneficiază de prevederile art. 13 lit. b din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, privind acordarea unei rente lunare echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Susținerile reclamantului în sensul că, începând cu data de 01.03.2004, aceasta renta trebuie calculata in procent de 75% din solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, sunt neîntemeiate.
Art. 13 din Legea nr. 44/1994 prevede la lit. a) drepturile veteranilor de război, și anume o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim pentru cei decorați cu Ordinul, respectiv o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent pentru cei decorați cu Ordinul cu spada, clasa.
La lit. b) din art. 13 se prevede dreptul celor decorați cu Ordinul "Corona României clasa a V-a cu spade și panglică de virtute militară cu de stejar" sau alte ordine si medalii, enumerate limitativ, la o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Potrivit art. 14 din același act normativ, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13, dar cărora le-a fost conferita Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial 1941-1945" beneficiază de o rentă lunară echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Așadar, art. 13 si 14 instituie patru categorii de veterani de război, in funcție de ordinele si medaliile care le-au fost conferite, stabilind drepturi distincte pentru fiecare categorie în parte.
Prin nr.OUG 12/2004 a fost introdus din Legea nr. 44/1994 un nou articol, respectiv 141, conform căruia "începând cu luna martie 2004, renta lunara prevăzută la art. 13 si 14 se calculează, după caz, in funcție de nivelul soldei de grad si al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Semnificația noului text introdus este cea care rezulta nu doar din interpretarea sistematica a art. 13, 14 si 141din lege, in ordinea lor fireasca, ci si din nota de fundamentare a nr.OUG 12/1994.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza pe toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți (adică de a se calcula pentru toți o renta echivalenta cu 100% din solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent), ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Acesta este elementul avut in vedere de legiuitor, si nu modificarea procentelor sau a soldelor in funcție de care se calculează renta. Rațiunea, explicata in nota de fundamentare, este aceea ca veteranii de război îndreptățiți la renta lunara sunt pensionați fie in sistemul public, primind pensia de la casele teritoriale de pensii din structurile, fie in sistemul militar, primind pensia de la Ministerul Apărării sau Ministerul Internelor si Reformei Administrative. In funcție de sistemul de pensii din care fac parte, veteranii primeau rentele lunare, calculate conform art. 13 si 14, dar raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, fie la nivelul soldei de grad și/sau funcție din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
Prin urmare, întrucât solda de grad si solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării erau mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul, drepturile veteranilor din aceeași categorie erau diferențiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenența la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin OUG nr. 12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic de acordare a rentei pentru cei decorați cu aceleași medalii.
Aceasta nu înseamnă ca nu se vor păstra diferențierile justificate intre veterani, in funcție de categoria din care fac parte, adică in funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Aceasta diferențiere, după cum se poate observa din art. 13 si 14, exista nu numai in privința dreptului la renta lunara, ci si in privința celorlalte drepturi (de exemplu, suprafața de teren pentru împroprietărire).
Mai mult, chiar din interpretarea gramaticala a textului art. 141nou introdus se desprinde aceeași concluzie. Textul arata ca rentele se vor calcula, "după caz", in funcție de nivelul soldei de grad si al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap. Daca nu s-ar menține diferențierile intre cele patru categorii de veterani nu ar mai exista rațiunea acestei mențiuni.
Prin urmare, soluția care se impune este aceea ca, prin introducerea art. 141, rentele lunare se vor calcula astfel:
- pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. a) alin. 2, decorați cu Ordinul l, in procent de 100% din solda de grad si solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ap.;
- pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. a) alin. 3, decorați cu Ordinul cu spade, clasa, in procent de 100% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.;
- pentru cei prevăzuți la art. 13 lit. b), decorați cu ordinele si medaliile enumerate limitativ, in procent de 75% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.;
- pentru cei prevăzuți la art. 14, cărora le-a fost conferita Medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", in procent de 20% (în prezent 50%) din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ap.
În speța de față, reclamantul face parte din categoria veteranilor menționați la art. 13 lit. b) iar conform susținerilor sale din cererea de chemare în judecată rezultă că încasat renta în cuantumul la care era îndreptățit, potrivit celor expuse anterior, respectiv 75% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Recursul declarat de către reclamantul împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 3896/R/15.11.2007 pronunțat de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Instanța de recurs a reținut că soluția tribunalului d e respingere ca neîntemeiate a pretențiilor deduse judecății este întrutotul justificată față de dispozițiile relevante ale Legii nr.44/1994, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004, respectiv art.13, 14 și 141.
Susținerea recurentului-reclamant că renta lunară ce i se cuvine ar trebui să se calculeze în funcție de solda de grad și de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, urmează a fi înlăturată ca nefondată, deoarece art.141, introdus în Legea nr.44/1994 prin intrarea în vigoare a OUG nr.12/2004, este un text prin care se completează disp.art.13 și 14 din aceeași lege și nu unul prin care se modifică ori se abrogă implicit aceste prevederi legale. OUG nr.12/2004 conține prevederea expresă că după art.14 al Legii nr.44/1994 "se introduce" un nou articol, art.141. Or, fiind doar un text de completare, el nu poate conduce la modificarea în vreun fel a disp.art.13 și 14 din lege, acestea menținându-și conținutul neschimbat.
În consecință, nu se poate susține teza la care face referire recurentul, în sensul că veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine, în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, căci ar însemna să acceptăm ideea că art.14 a modificat implicit art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, ceea ce, așa cum s-a arătat anterior, nu s-a întâmplat, intenția legiuitorului, clar exprimată, fiind doar aceea de a completa legea și nu de aom odifica în vreun fel.
Întrucât art.13 și 14 își păstrează conținutul și după adoptarea art.141 prin OUG nr.12/2004, înseamnă că se mențin și diferențierile de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire textele în discuție. Ca atare, recurentul este îndreptățit să primească o rentă calculată în strictă conformitate cu art.14 din Legea nr.44/1994, respectiv în procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării (întrucât face parte din categoria veteranilor de război cărora li s-a conferit Medalia ""Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945"), tocmai pentru că el se află exact în situația la care face referire acest articol de lege.
Prin adoptarea OUG nr.12/2004 s-a intenționat instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu (solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării), deoarece anterior stabilirea rentelor se efectua prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a fost deci cel de a introduce un unic element de referință în raport de care să se determine rentele veteranilor de război - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării - pentru că între diferitele categorii de veterani existau discrepanțe nejustificate, solda unui sublocotenent din cadrul MIRA fiind mai mică decât cea unui sublocotenent din Ministerul Apărării. Acesta este și sensul în care trebuie interpretată expunerea de motive a OUG nr. 12/2004 și nu cel prezentat în motivarea recursului declarat în speța de față.
La aceeași concluzie, a netemeiniciei pretențiilor recurentului-reclamant, se ajunge și prin faptul că în conținutul art.141 se utilizează sintagma "după caz". Existența acesteia confirmă ipoteza că la calculul rentei se vor menține diferențierile dintre veteranii de război ce decurg din interpretarea art.13 și 14, fiecare dintre cele patru categorii (cazuri) de veterani urmând să beneficieze de o rentă stabilită strict conform procentului și soldei, de grad și/sau funcție, indicate expres de lege prin normele juridice sus amintite.
Fără îndoială că textul art.141 ar fi putut să beneficieze de o redactare mai atentă și mai îngrijită, prin folosirea expresiei "în funcție de solda de grad și/sau funcție, după caz", situație în care nu s-ar mai fi ajuns la litigii precum cel de față. Însă, chiar și în actuala sa redactare, norma despre care facem vorbire oferă suficiente elemente pe baza cărora să se poată stabili care a fost intenția legiuitorului și rațiunea introducerii art.141 prin OUG nr.12/2004.
Decizia pronunțată în recurs a fost atacată pe calea contestației în anulare de către recurentul-reclamant, care a invocat drept temei al acestei contestații dispozițiile art. 317 alin. 2 pr. civ.
Contestația în anulare a fost respinsă ca nefondată prin decizia civilă nr. 53/R/10.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că recurentul-contestator a exercitat recurs împotriva sentinței pronunțată de către Tribunalul București, care îi respinsese cererea iar motivele invocate de către recurent prin cererea, de recurs nu vizau motivel prevăzute de dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă, respectiv pentru neîndeplinirea procedurii de citare în conformitate cu cerințele legii și nici pentru faptul că hotărârea recurată ar fi fost dată de către judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Curtea a reținut că prin cererea de recurs se solicită admiterea recursului pe fond, în sensul că aplicarea legii în cauza de față vizează faptul că OG nr. 12/2004 stabilește o rentă lunară cuvenită veteranilor de război prin raportare la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție, în loc de raportarea la nivelul soldei de grad și al soldei de funcție, așa cum prevede art. 141 din OG nr. 12/2004.
Curtea soluționând recursul a făcut-o cu respectarea dispozițiilor legale în sensul că acesta a fost respins ca nefondat, fiind astfel judecat în fond în conformitate cu dispozițiile legale și deci nefiind fondate criticile contestatorului întemeiate pe dispozițiile art. 317 alin. 2 procedură civilă.
Semnificația acestui nou text rezultă din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 141în ordinea lor firească, precum și din nota de fundamentare a OUG nr. 12/2004, intenția legiuitorului nefiind aceea de a egaliza toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care sunt îndreptățiți, ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării.
Având în vedere faptul că prin OUG nr. 2/2004 s-au majorat solda de grad și cea de funcție ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării, drepturile veteranilor de război din aceeași categorie erau diferențiate fără motive temeinice, prin simpla apartenență la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin OUG nr. 12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei, și anume în funcție de solda de grad și/sau al solda de funcție ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării.
Aceasta nu înseamnă, însă, că nu se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război, în funcție de categoria din care fac
parte, diferențieri care există și sub alte aspect, precum de pildă suprafața de teren pentru împroprietărire.
Chiar interpretarea gramaticală a art. 141conduce la aceeași concluzie, în cuprinsul acestui text fiind folosită sintagma "după caz" dacă nu s-ar menține diferențierile între cele patru categorii de veteranii de război nu ar mai exista rațiunea respectivei sintagme.
Prin urmare, soluționarea recursului prin respingerea lui s-a făcut analizarea fondului pretenției deduse judecății, iar instanța de recurs a ajuns la concluzia că interpretarea corectă a dispozițiilor legale în vigoare este cea la care a ajuns Tribunalul și pe care prin analizarea pe recursului le-a confirmat și instanța de recurs.
În ceea ce privește susținerile contestatorului că există și o practică contrară a acelorași instanțe prin care astfel de cererii au fost admise de către Tribunalul București cât și de către Curtea de Apel Bucuri Curtea reține că în dreptul românesc practica judiciară a instanțelor interne nu constituie izvor de drept și prin urmare nu există un temei legal pentru a putea fi luate în considerare aceste hotărâri judecătorești.
Singura posibilitate pentru unificarea practicii judiciare în materie i aceea a pronunțării unei decizii în interesul legii de către Înalta Curte Casație și Justiție ce are drept scop interpretarea și aplicarea unitară a pe întreg teritoriul României în conformitate cu art. 329 Cod procedură civilă.
Tot împotriva deciziei pronunțate în recurs, recurentul-reclamant a exercitat și calea de atac a revizuirii.
Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 5 pr. civ.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că mai multe instanțe au pronunțat soluții de admitere în cauze identice.
Se susține că, Curtea de Apel a apreciat că, prin respingerea acestui gen de acțiuni, se încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție în sensul că se creează un tratament diferențiat aceleași categorii de personal, ale căror acțiuni au fost admise și puse în executare, încălcându-se principiul potrivit căruia la situații egale se cuvin drepturi egale.
Față de faptul că, în prezent, Curtea de Apel a pronunțat mai mult hotărâri în sensul admiterii acțiunilor promovate de veterani de război aflați în aceleași situații, considerând că art. 141este aplicabil indiferent dacă renta este calculată în conformitate cu art. 13 sau art. 1, este firesc a se admite că dispozițiile legale speciale în acest domeniu fiind aplicate unitar și a se aplica în mod egal față de toți persoanele vizate de lege.
Analizând cererea de revizuire astfel formulată, Curtea a găsit- neîntemeiată și a respins-o, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 322 pct. 5 pr. civ. revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neaprobare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr- împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s- întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În prezenta cerere de revizuire se invocă drept înscrisuri noi alte hotărâri judecătorești menționate în cauze similare.
Acestea, însă, nu sunt înscrisuri noi în sensul prevăzut de dispozițiile art. 322 pct. 5 pr. civ. care sunt de strictă interpretare.
Pe de altă parte, pronunțarea de către alte instanțe a altor soluții în cauze similare nu are nicio relevanță, pentru că în sistemul românesc de drept jurisprudența nu constituie izvor de drept.
Oricum, prin decizia nr. 45/10.11.2008 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat soluția pronunțată în cauza de față, în toate fazele procesuale.
Instanța supremă a statuat că dispozițiile art. 141raportate la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr. 12/2004 aprobată prin Legea nr. 210/2004 se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și art. 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
Pentru considerentele arătate, cererea de revizuire va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuient împotriva deciziei civile nr.3896/R pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI -secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata DE PENSII A MUNICIPIULUI B, ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-13.04.2009
Jud. fond:
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana Ignat, Mariana
