Obligație de a face. Decizia 1935/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(7103/2008)

O MNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1935/

Ședința publică din 27.03.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petronela Iulia Zuluf I -

JUDECĂTOR 2: Bianca Antoaneta Scrob

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul-reclamant și recurentul-intimat MINISTERUL APĂRĂRII împotriva sentinței civile nr.4835 din data de 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 31117/3/AS/2007, având ca obiect "obligație de a face - emitere decizie de pensie".

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-reclamant personal și asistat de avocat G, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din data de 27.03.2009 și recurentul-intimat Ministerul Apărării prin consilier juridic cu delegație la fila 14 dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.

Recurentul-reclamant, prin avocat formulează cerere de suspendare, depune la dosar certificat de grefă, comunică și recurentului-intimat copie, învederând că pe rolul Tribunalului București se află o pricină ce are ca obiect includerea în baza de calcul a sporului de vechime cu termen la 09.04.2009.

Recurentul-intimat, prin avocat susține că instanța de fond s-a pronunțat deja asupra suspendării iar dezlegarea pricinii nu depinde de acest aspect.

Deliberând asupra cererii de suspendare, Curtea o respinge ca având caracter facultativ și consideră că soluționarea recursului de față nu atârnă de modul în care va fi soluționată pricina pentru care s-a depus certificat de grefă.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea dar și combaterea motivelor de recurs.

Recurentul-reclamant, prin avocat solicită admiterea recursului său așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.

Recurentul-intimat, prin consilier juridic solicită respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant și admiterea recursului formulat de Ministerul Apărării, conform motivelor formulate în cererea de recurs. Depune concluzii scrise.

Recurentul-reclamant, prin avocat solicită respingerea recursului formulat de Ministerul Apărării.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.4835/11.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în partea acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Ministerul Apărării - Secția Pensii Militare, a obligat pârâtul să emită o noua decizie, prin care să recalculeze pensia de serviciu cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.01.2007, cu luarea în considerare și a procentului de 6% corespunzător perioadei de contribuție la pensia suplimentară, a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită potrivit prezentei sentințe și pensia efectiv încasată de acesta, pe perioada 01.01.2007 la zi, fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumelor reprezentând dobânda legală aferentă sumelor calculate potrivit alineatului precedent, începând cu data de 13.09.2007, până la îndeplinirea integrală a obligației de plată, a respins acțiunea, sub toate celelalte aspecte, ca neîntemeiată și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

În considerente a reținut prin decizia nr. -/19.01.2007, pensia militară de serviciu a reclamantului a fost actualizata, fiind calculate 64% pentru 30 de ani vechime în serviciu, plus 4% pentru 2 ani de vechime în serviciu realizata peste 30 de ani, în condițiile art. 24 din Legea nr.164/2001.

În calculul actualizării pensiei militare de serviciu nu s-a luat în calcul procentul de 6% prevăzut de art. 78 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 164/2001, fapt ce reiese din decizia nr. CR 203/27.02.2007 emisă de Comisia de Contestații Pensii deoarece se valorifică numai la stabilirea pensiei militare, iar nu și la actualizarea acesteia.

Susținerea pârâtului este neîntemeiată, deoarece sintagma "la stabilirea pensiei" folosită de art. 78 alin.1 din Legea nr. 164/2001 este consecința firească a faptului că procentul din baza de calcul a pensiei ce urmează a fi avut în vedere pe viitor se determină o singura dată și anume, numai la stabilirea pensiei în baza Legii nr.164/2001.

Ceea ce se modifică cu ocazia actualizărilor efectuate în baza art. 48 din Legea nr. 164/2001 este numai baza de calcul a pensiei, adică solda lunara brută a militarilor în activitate.

Rezultă deci că scopul acestei sintagme este numai acela de a determina momentul la care se stabilește acest procent și nu momentul la care se acordă, sporul urmând a fi avut în vedere permanent, atât timp cât cel în cauza beneficiază de pensie.

Instanța a constatat că majorarea pensiei cu acest spor numai pe o perioada limitată de timp, între data stabilirii pensiei și data primei actualizări (interval care poate să fie și de numai o zi) nu ar avea nici o justificare logică, scopul legiuitorului fiind acela de a crea un beneficiu suplimentar celor care au cotizat la bugetul de stat cu sume suplimentare cotizației obișnuite.

În consecință, instanța a obligat pârâtul la emiterea unei noi decizii, prin care să recalculeze pensia de serviciu cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.01.2007 (dată de la care s-au stabilit drepturile potrivit deciziei de revizuire nr. -/19.01.2007, emisă de Ministerul Apărării - Direcția financiar-contabilă, iar nu 01.04.2006), cu luarea în considerare și a procentului de 6% corespunzător perioadei de contribuție la pensia suplimentară.

Pârâtul a calculat și plătit reclamantului drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul acestuia un prejudiciu, care se impune a fi reparat. Așadar, instanța a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită potrivit prezentei sentințe și pensia efectiv încasată de acesta, pe perioada 01.01.2007 la zi.

Instanta de fond a dispus si obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumelor reprezentând dobânda legală aferentă sumelor calculate potrivit alineatului precede începând cu data de 13.09.2007, până la îndeplinirea integrală a obligației de plată.

În ceea ce privește sporul de vechime în muncă și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică, instanța a constatat ca prin Legea nr.45/2007 s-a reintrodus în salarizarea magistraților sporul pentru vechimea în muncă, dar acesta nu se ia în calcul la stabilirea pensiei militare a magistraților militari.

Prin decizia nr. XXI/l0.03.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Secțiile Unite, s-a decis că magistrații beneficiau și de acest spor, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.

Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr.164/2001, baza de calcul folosi pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999, solda lunară este compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.

Potrivit art. 3 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, pentru judecătorii procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanțe de urgență reprezintă soldă de funcție.

Potrivit art. 4 alin.2 din nr.OUG27/2006, indemnizația de încadrare brută lunară este indemnizația de încadrare prevăzuta de art. 3 din act normativ (stabilita prin multiplicarea valorii de referința sectoriale coeficient aferent funcției și instanței) majorată potrivit art. 4 alin. 1 cu un coeficient aferent vechimii în magistratură.

Rezultă deci că sporul de vechime și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihica fac parte din veniturile lunare brute ale magistratului, putând fi avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu în magistratură, dar nu fac parte din indemnizația de încadrare lunara brută și ca atare nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei militare de serviciu.

În consecință, instanța a respins capătul de cerere privind actualizarea și plata pensiei în funcție și de sporul de vechime și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihica, ca neîntemeiat.

Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs Ministerul Apărării și recurentul, înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.

În susținerea recursului, Ministerul Apărării a arătat că din analiza documentelor aflate la dosarul de pensionare al reclamantului a rezultat faptul că, potrivit deciziei nr. -/24.05.2005, începând cu data de 01.03.2005 acesta beneficiază de pensie militară de stat, stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 78 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001, la stabilirea pensiei reclamantului i s-a acordat un spor procentual pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară de 6% corespunzător unei vechimi a contribuției de 24 de ani, 5 luni și 27 de zile.

Recurentul a menționat că procentul de calcul al pensiei actualizate al reclamantului a fost stabilit potrivit dispozițiilor art. 22 - 24 din legea mai sus menționată, pe baza următoarelor elemente:

- procentul pentru vechimea în serviciu de 30 ani, din care 1 an, 4 luni și 14 zile în condiții speciale de muncă:= 60,26%

- procentul pentru vechimea de peste 30 ani: = 4% Total procente: = 64,26%

Potrivit legii, sporul procentual pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară de 6% a fost luat în calcul numai la stabilirea pensiei reclamantului, nu și la actualizarea acesteia, realizată potrivit prevederilor art. 48 alin. 1)lit. a) din Legea nr. 164/2001.

Astfel, procesul de actualizare a pensiilor se efectuează, conform dispozițiilor articolului mai sus menționat, numai în raport de procentele de stabilire a pensiei prevăzute la art. 22-24 din legea pensiilor militare de stat, nemaifăcându-se referire la pensia suplimentară.

Din cele prezentate mai sus, rezultă că drepturile de pensie acordate reclamantului au fost stabilite și actualizate în mod corect, potrivit documentelor aflate la dosarul de pensionare, neexistând posibilitatea legală de stabilire a unui cuantum mai avantajos al pensiei militare.

În susținerea celor de mai sus recurentul a adus ca argument inclusiv faptul că art. 78 din Legea nr. 164/2001 a fost modificat prin Legea nr. 14/2008, care prevede că procentele pentru pensia suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei militare.

De aici reiese că, înainte de modificarea operată prin Legea nr. 14/2008, nu se acordau procentele pentru pensia suplimentară decât la stabilirea pensiilor militare.

Având în vedere cele precizate, recurentul solicită admiterea recursul și modificarea hotărârea instanței de fond în sensul respingerii capătului de cerere privitor la pensia suplimentară.

În motivarea recursului său, recurentul arată că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă ), consecință a unei defectuoase înțelegeri a prevederilor art. 3 alin. 2 și art. 4 alin. 3 din nr.OUG 27/2006 ( aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 45/2007), ale art. 3 și art. 21 alin. 1 din Legea nr. 138 /1999 ( inclusiv pct.3 din Anexa nr. 7 acestei Legi) și ale art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, ca și a semnificației Deciziilor nr. XXXVI din 7 mai 2007 și nr. XXI din 10 martie 2008 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secții Unite, numai astfel explicându-se concluzia profund eronată a instanței de fond ( considerentul penultim al sentinței ), potrivit cu care ". sporul de vechime și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică fac parte din veniturile lunare brute ale magistratului, putând fi avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu în magistratură, dar nu fac parte din indemnizația de încadrare lunară brută și, ca atare, nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei militare de serviciu"; din aceeași perspectivă-greșita aplicare a legii urmează a fi examinate critic și:

- obligarea pârâtului la plata sumelor reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasată și cea stabilită prin sentință, cu începere de la 1 ianuarie 2007- data emiterii deciziei de revizuire în loc de 1 aprilie 2006 - data avută în vedere chiar în cuprinsul deciziei de revizuire și menționată expres în "Referatul de plată privind calculul diferențelor de pensie, conform Deciziei nr. -/19 ianuarie 2007";

- obligarea pârâtului la plata dobânzilor aferente doar începând cu data de 13 septembrie 2007 ( data cererii de chemare în judecată ), contrar prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 1 Cod civil, normă incidență în raport cu natura cauzei;

- sentința atacată este, în raport cu prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, defectuos motivată, sub aspectul deja arătat și absolut nemotivată, cât privește dispoziția: "respinge acțiunea, sub toate celelalte aspecte ca neîntemeiată".

Sentința atacată este contrară nu numai Deciziilor nr. XXXVI ( 36) 17 mai 2007 si nr. XXI ( 21) /10 martie 2008 ale Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secții Unite, ci și propriei jurisprudențe a instanței emitente, împrejurare în care devine incidenta Hotărârea CEDO din 15 noiembrie 2007(Cauza Beian vs.Romania).

Pentru considerentele ce precedă, recurentul-reclamant solicită admiterea recursul și modificând sentința atacată, obligarea pârât după cum urmează:

- la plata pensiei suplimentare cu începere de la 1 aprilie 2006;

- la plata dobânzilor cu începere de la data scadenței fiecărei sume datorate cu titlu de pensie ( în loc de 13 septembrie 2007, data cererii de chemare în judecată );

- la recalcularea pensiei militare de serviciu cu introducerea în baza de calcul atât a sporului de vechime exprimat în gradații cât și a sporului de 50% ( pentru risc și suprasolicitare neuropsihică), raportate la solda de funcție;

- emiterea unei noi decizii de pensie, în acord cu cele ce precedă.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.7 si9 pr.civ. avand in vedere si dispozitiile art.3041Cpc, Curtea reține următoarele:

Recurentul-reclamant beneficiază de pensie militară de serviciu începând cu data de 01.03.2005, drepturi stabilite în temeiul legii nr.164/2001.

Prin cererea de chemare în judecată acesta a criticatmodalitatea de actualizare a drepturilor sale de pensiesusținând că intimatul trebuia să introducă în calcul și sporul stabilit de art.78 alin.1 lit. b din Legea nr.164/2001 pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară.

In mod gresit instanta de fond a interpretat si a facut aplicarea dispozitiilor legale mentionate, apreciind cererea reclamantului sub acest aspect ca intemeiata.

Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurentul-petent sub acest aspect, constatand ca recursul formulat de recurentul-parat Ministerul Apărării este intemeiat.

Curtea va avea in vedere principiile aplicarii legii civile in timp, instanta de fond fiind obligata sa aplice legea de la data emiterii deciziei de reactualizare, in functie de aceasta, si nu de o lege ulterioara, trebuind sa fie analizata temeinicia si legalitatea deciziei contestate.

Astfel, în sistemul militar, pensiile se actualizează în condițiile prevederilor art.48 alin. 1 lit.a din legea nr.164/2001 care, la data emiterii deciziei, stipulează expres că procentul ce se aplică asupra bazei de calcul actualizate se determină în raport de dispozițiile art.22-24.

Se constată că nu se face trimitere la prevederile art.78 alin.1 invocate de către recurentul-petent și mai mult că în cuprinsul acestei din urmă norme legale, la data la care s-a procedat la actualizare(19.01.2007), includerea în calcul a sporului pentru contribuția la fondul de pensie suplimentarăeste reglementată numai în ceea ce privește stabilirea pensie,procentul respectiv adăugându-se celor prevăzute de art.22-24 din legea nr.164/2001.

Câtă vreme sporul stabilit de art.78 alin.1 lit. b din legea nr.164/2001 pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară a fost avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie,prestația de asigurări sociale cuvenită fiind astfel stabilită în raport de contribuția plătităse apreciază de către C că nu poate fi primit argumentul petentului în sensul că este încălcat principiul contributivității dacă la actualizare drepturilor nu este inclus și acest spor.

Stabilirea și actualizarea pensiilor militare sunt două operațiuni distincte, reglementate prin urmare diferit în legea nr.164/2001.

Potrivit art.21 din acest act normativ baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate.

Asupra bazei de calcul astfel determinate se aplică procentul stabilit în raport de dispozițiile art.22-24 și art.78.

Astfel cum este reglementată de art.48 actualizarea presupuneo modificare bazei de calcul a drepturilor de pensiece va fi determinată în raport de valorile soldei de grad și ale soldei de funcție din luna în care acestea au fost majorate, corespunzătoare gradului militar și funcției exercitate de beneficiarul actualizării la data trecerii în rezervă.

Dacă asupra acestei baze de calcul s-ar aplica un procent determinat la fel ca la stabilirea pensiilor, și anume prin raportare la dispozițiile art.22-24 și art.78,pensia actualizată ar fi de fapt egală cu pensia stabilită pentru un militar (având același grad, funcție vechime ca și cel care beneficiază de actualizare) a cărui ultimă lună de activitate este luna în care cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție a fost majoratdar care a achitat o contribuție de asigurări sociale diferită de cea suportată de pensionarul militar.

Prin urmare principiul contributivității reglementat de art.2 lit.e din legea nr. 19/2000 la care legea nr.164/2001 face trimitere expresă prin art.1 alin.2 și care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite nu-și va mai găsi aplicarea pentru că indiferent de perioadele de timp și cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale plătite pensiile militare vor avea, în urma actualizării, același cuantum.

Art.78 din Legea nr.164/2001 a fost modificat prin Legea nr.14/2008, in forma modificata prevazand faptul ca procentele stabilite de lege pentru contributia la pensia suplimentara se vor avea in vedere atat la stabilire, cat si la actualizare. Dar, aceasta lege a intrat in vigoare in februarie 2008, astfel incat, la data emiterii deciziei de actualizare, in mod corect recurentul-parat a facut aplicarea textului de lege in vigoare la acea data(ianuarie 2007).

Pentru aceste argumente de fapt si de drept, in temeiul art.312 Cod procedura civila, curtea urmeaza sa admita recursul declarat de catre recurentul-parat Ministerul Apărării si sa modifice in parte sentinta atacata in sensul ca va respinge pretentiile reclamantului in sensul de a se emite o noua decizie, prin care să se recalculeze pensia de serviciu cuvenită acestuia, retroactiv, începând cu data de 01.01.2007, cu luarea în considerare și a procentului de 6% corespunzător perioadei de contribuție la pensia suplimentară.

In ceea ce priveste cererile accesorii avand ca obiect obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită potrivit prezentei sentințe și pensia efectiv încasată de acesta, pe perioada 01.01.2007 la zi si obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumelor reprezentând dobânda legală aferentă sumelor calculate potrivit alineatului precedent, începând cu data de 13.09.2007, până la îndeplinirea integrală a obligației de plată, avand in vedere solutia ce se va pronunta pe capatul principal de cerere, Curtea constata ca drepturile de pensie au fost calculate corect si nu exista diferente datorate reclamantului sau un alt prejudiciu adus patrimoniului acestuia, motiv pentru care va respinge si aceste capete de cerere, ca neintemeiate.

In ceea ce priveste recursul declarat de recurentul-reclamant, din analiza materialului probator prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, Curtea constata ca acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

In ceea ce priveste critica intemeiata pe dispozitiile art.304 pct.7 Cod procedura civila, din analiza hotararii recurate, Curtea constata ca instanta de fond a motivat toate capetele de cerere pe care s-a pronuntat, analizand materialul probator in raport de dispozitiile legale aplicabile, astfel incat nu se poate retine sustinerea recurentului-reclamant in sensul ca sentinta este defectuos motivata sub aspectul dispozitiei referitoare la respingerea celorlalte capete de cerere.

In ceea ce priveste celalalt motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, din analiza textelor de lege incidente in cauza, Curtea constata ca instanta de fond a facut o corecta aplicare si interpretare a legii.

Astfel, asa cum am aratat, recurentul-reclamant beneficiază de pensie militară de serviciu, pensie stabilita în temeiul legii nr.164/2001. Acesta nu poate invoca dispozitiile aplicabile altor beneficiari ai pensiilor de serviciu, pensii ce sunt stabilite si actualizate in baza altor acte nrmative cu caracter special.

In cazul recurentului-intimat sunt aplicabile dispozitiile speciale ale Legii nr.164/2001 si, potrivit art. 21 din acest act normativ, baza de calcul folosi pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999, solda lunară este compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.

Potrivit art. 3 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, pentru judecătorii procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanțe de urgență reprezintă soldă de funcție.

Potrivit art. 4 alin.2 din nr.OUG27/2006, indemnizația de încadrare brută lunară este indemnizația de încadrare prevăzuta de art. 3 din act normativ (stabilita prin multiplicarea valorii de referința sectoriale coeficient aferent funcției și instanței) majorată potrivit art. 4 alin. 1 cu un coeficient aferent vechimii în magistratură.

In mod corect Tribunalul a retinut că sporul de vechime și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihica fac parte din veniturile lunare brute ale magistratului, dar nu fac parte din indemnizația de încadrare lunara brută și ca atare nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei militare de serviciu.

În consecință, in mod corect instanța de fond a respins capătul de cerere privind actualizarea și plata pensiei în funcție și de sporul de vechime și sporul de 50% pentru risc și solicitare neuropsihica, ca neîntemeiat.

Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie invocate de recurentul-reclamant, se refera la drepturi banesti cuvenite udecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți, precum și personalului auxiliar de specialitate in activitate, drepturile de pensie ale acestor categorii nefiind reglementate prin deciziile mentionate, ci prin legi speciale, ale caror dispozitii se aplica in functie de fiecare categorie in parte.

In privinta dobanzii legale, in primul rand trebuie avuta in vedere solutia ce se va pronunta pe cererea principala in urma admiterii recursului formulat de recurentul-parat, iar, pe de alta parte, instanta de fond in mod corect a apreciat ca dobanda ar putea fi datorata doar de la data punerii in intarziere prin formularea cererii de chemare in judecata.

Avand in vedere solutia ce se va pronunta pe fondul cauzei, in urma admiterii recursului, fata de dispozitiile art.274 Cod procedura civila, urmeaza sa se respinga si cererea avand ca obiect plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamant in cursul judecarii fondului.

In concluzie, in baza art.312 Cod procedura civila, fata de considerentele de fapt si de drept aratate, Curtea va admite recursul declarat de recurentul-parat, va modifica sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată si va respinge, ca nefondat, recursul declara de recurentul-reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul-intimat MINISTERUL APĂRĂRII împotriva sentinței civile nr.4835 din data de 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 31117/3/AS/2007 în contradictoriu cu recurentul-reclamant .

Modifică sentința recurată în sensul că:

Respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Respinge, ca nefondat, recursul declara de recurentul-reclamant- împotriva sentinței civile nr.4835 din data de 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 31117/3/AS/2007 în contradictoriu cu recurentul-intimat MINISTERUL APĂRĂRII.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

I

GREFIER,

Red:

Tehnored:

2 EX./13.04.2009

Jud. fond: /

Președinte:Petronela Iulia Zuluf
Judecători:Petronela Iulia Zuluf, Bianca Antoaneta Scrob

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1935/2009. Curtea de Apel Bucuresti