Obligație de a face. Decizia 2102/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(190/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2102/
Ședința publică din data de 02 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul intimat MINISTERUL INTERNELOR Șl REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinței civile nr.7130 din 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 21741/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator, a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri anexă, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 16.03.2009, precum și faptul că atât recurentul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative cât și intimatul contestator, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7130/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative; a fost obligat intimatul la plata către contestator a diferenței de rentă de veteran de război dintre renta primită și cea calculată în funcție de solda de grad și solda de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării începând cu 4.07.2004.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, contestatorul este veteran de război, decorat cu Medalia Crucea Comemorativă al celui de-al doilea Mondial, iar prin cererea introductivă a solicitat Tribunalului Constanța obligarea intimatului să respecte și să aplice OUG nr.12/2004 și la plata diferenței de rentă de veteran de război, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.12/23.03.2004, motivat de faptul că prin apariția acestei ordonanțe la data de 23 martie 2004 s-a prevăzut că renta veteranilor de război se va calcula de la această dată, nu numai la solda de grad la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ci și la solda de funcție la minim de 25% a unui sublocotenent din cadrul MApN.
Prin sentința civilă nr.1218/04.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Comercială, contencios Administrativ și Fiscal, s-a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul-contestator, iar prin decizia civilă nr.109/CA/20.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, Secția Comercială, Maritimă și Fluvială, Contencios Administrativ și Fiscal, s-a dispus casarea sentinței civile nr. 1218/04.12.2007 și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Constanta - Secția Civilă, unde cauza a fost înregistrată sub nr-.
Prin sentința civilă nr.158/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Civilă, s-a dispus admiterea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța și declinarea competenței de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București, unde cauza a fost înregistrată sub nr-.
Prin cererea depusă la data de 03.11.2008, contestatorul a precizat că solicită obligarea intimatei la plata retroactivă din anul 2004 luna martie, până în prezent, a diferențelor de drepturi de rentă.
În ședința publică de la 18.11.2008 Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția prescripției pentru perioada de la data intrării în vigoare a OUG nr.12/2004, martie 2004, până la 4.07.2004, întrucât, pentru această perioadă, acțiunea nu a fost exercitată în termenul de prescripție de 3 ani, fiind incidente în acest sens dispozițiile art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Potrivit dispozițiilor art.14 din Legea nr.44/1994 republicată, în forma în vigoare de la data de 4.07.2004 (data de la care s-a analizat temeinicia cererii, ca urmare a admiterii excepției prescripției extinctive pentru perioada de până la 4.07.2004) veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
În vederea aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență, prin OUG 12/2004 aprobată prin Legea 210/2004, a fost introdus art. 141.
Prin această nouă dispoziție legală, s-a stabilit că începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
În opinia Tribunalului, modul de redactare al acestui text confirmă că renta trebuia calculată în funcție de cele două criterii, independent de faptul că ea este acordată în baza art. 13 sau 14 din Legea nr. 44/1994 republicată.
Deși în text este utilizată expresia "după caz", ceea ce ar arăta că determinarea cuantumului rentei se va face diferit, fie în funcție de solda de grad, fie în funcție de solda de funcție, fie în funcție de ambele solde și în procente variabile, în opinia Tribunalului includerea conjuncției între elementele în raport de care se calculează renta, constituie un argument în sensul că indiferent de faptul că renta a fost acordată în baza art. 13 sau 14 baza de calcul a acesteia este una singură.
Utilizarea aceste conjuncții și nu a expresiei "și/sau" face ca norma de drept să capete înțelesul reținut de Tribunal.
S-a reținut că legiuitorul a dorit să stabilească un caracter diferențiat al rentei dar acest caracter se păstrează și în situația în care baza de calcul a rentei este identică, indiferent de medalia sau ordinul acordat, pentru că diferența o face procentul în raport de care se determină renta efectiv, fie 100% în cazul prevăzut de art. 13 lit. a, 75 % în cazul de la 13 lit. b sau 25 % în situația de la art. 14 (începând cu 1 ianuarie 2008 de 50% ca urmare a adoptării Legii nr. 303/2007).
Pe cale de consecință, instanța de fond a admis în parte acțiunea și a obligat intimatul să plătească contestatorului diferența de rentă de veteran de război dintre renta primită și cea calculată în funcție de solda de grad și solda de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării începând cu 4.07.2004.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat întemeiat în drept pe disp. art.299 și urm. și art.3041Cod procedură civilă, recurentul-intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin Direcția Generală Juridică, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și respingerea acțiunii intimatului reclamant ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Dreptul la rentă al intimatului-reclamant a fost stabilit prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, care la art. 14 prevede faptul că cei decorați cu medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent.
De acest drept de rentă lunară au beneficiat atât veteranii de război ale căror drepturi erau plătite de Ministerul Internelor și Reformei Administrative cât și veteranii de război ale căror drepturi erau plătite de Ministerul Apărării.
Întrucât la un moment dat solda unui sublocotenent din Ap. era diferită de cea a unui sublocotenent din, în vederea asigurării unui tratament egal tuturor beneficiarilor prevederilor Legii nr. 44/1994 (pensionari ai Ap., sau ai sistemului public de pensii), acest act normativ a fost completat prin nr.OUG 12/2004.
Prin nr.OUG12/2004 a fost introdus în Legea nr. 44/1994 un nou articol, respectiv 141, conform căruia "începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, stabilite conform legii".
Semnificația acestui nou text nu rezultă doar din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 141din Legea nr. 44/1994, în ordinea lor firească, ci și din nota de fundamentare a nr.OUG12/2004.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți (adică de a se calcula pentru toți o rentă echivalentă cu 100% din solda de grad și solda de funcție la minim ale unui sublocotenent), ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
Acesta este elementul avut în vedere de legiuitor, și nu modificarea procentelor sau soldelor în funcție de care se calculează renta. Rațiunea, explicată în nota de fundamentare a nr.OUG12/2004, este aceea că veteranii de război îndreptățiți la renta lunară sunt pensionați fie în sistemul public, primind pensia de la casele teritoriale de pensii, fie în sistemul militar, primind pensia de la Ministerul Apărării sau Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Așadar, în funcție de instituția plătitoare, veteranii primeau rentele, calculate conform art. 13 și 14 din Legea nr.44/ 1994, dar raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ap. fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul
Având în vedere faptul că prin nr.OUG 2/2004 s-au majorat solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ap. drepturile veteranilor de război din aceeași categorie erau diferențiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenență la un sistem sau altul de asigurări sociale (Ap. sau ). Prin nr.OUG 12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități prin stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei pentru cei decorați cu astfel de medalii, și anume în funcție de solda de grad și/sau solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din Ap.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Această diferențiere, după cum se poate observa din cuprinsul art. 13 și 14 din Legii nr.44/1994, există nu numai în privința dreptului la rentă, ci și în privința celorlalte drepturi (de suprafața de teren pentru împroprietărire).
Chiar din interpretarea gramaticală a textului art. 141din Legea nr.44/1994 se desprinde aceeași concluzie. Textul arată faptul că rentele se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
Dacă nu s-ar menține diferențierile între cele patru categorii de veterani de război nu ar mai exista rațiunea acestei mențiuni.
Mai mult decât atât modificările aduse Legii nr. 44/1994 prin Legea nr. 303/13.11.2007 reprezintă încă un argument în ceea ce privește înțelesul art. 141. Astfel, art. 14 a fost modificat în sensul că "veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute de art. 13 lit. a și b, dar cărora le-a fost conferită Medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea mondial 1941-1945 beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a sublocotenent". După cum se poate observa, și acest act normativ păstrează ca bază de calcul al rentei, doar solda de grad a unui sublocotenent, fiind modificat numai procentul aplicat b, calcul, în sensul majorării acestuia de la 25% la 50%.
În susținerea acestor considerente, recurentul invocă Decizia nr.45/10.11 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secțiile Unite, care, soluționând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aplicarea acestor dispoziții, a statuat că "disp. art. 141raportate la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum completată prin nr.OUG12/2004 aprobată prin Legea nr.210/2004 se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și art. 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, Această hotărâre este obligatorie pentru instanțe conform dispozițiilor art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate prin prisma criticilor invocate, dar și prin prisma art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Nu se poate susține teza la care fac referire prima instanță și recurentul-reclamant că veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine, în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, căci ar însemna să acceptăm ideea că art. 141a modificat implicit art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, ceea ce, așa cum s-a arătat anterior, nu s-a întâmplat, intenția legiuitorului, clar exprimată, fiind doar aceea de a completa legea și nu de aom odifica în vreun fel.
Întrucât art. 13 și 14 își păstrează conținutul și după adoptarea art. 141prin OUG nr.12/2004, înseamnă că se mențin și diferențierile de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire textele în discuție. Ca atare, intimatul-reclamant este îndreptățit să primească o rentă calculată în strictă conformitate cu art. 14 din Legea nr. 44/1994, respectiv în procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării (întrucât face parte din categoria veteranilor de război cărora li s-a conferit Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945"), tocmai pentru că el se află exact în situația la care face referire acest articol de lege.
Prin adoptarea OUG nr.12/2004 s-a intenționat instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu (solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării), deoarece anterior stabilirea rentelor se efectua prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a fost deci cel de a introduce un unic element de referință în raport de care să se determine rentele veteranilor de război - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării - pentru că între diferitele categorii de veterani existau discrepanțe nejustificate, solda unui sublocotenent din cadrul MIRA fiind mai mică decât cea unui sublocotenent din Ministerul Apărării. Acesta este și sensul în care trebuie interpretată expunerea de motive a OUG nr.12/2004.
Adoptarea acestui act normativ a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG nr.2/2004, prin care solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării se majorase, depășind-o semnificativ pe cea a unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Faptul că OUG nr.12/2004 este, în realitate, o consecință a intrării în vigoare a OUG nr. 2/2004 (și deci că este corect modul în care intimatul a calculat renta cuvenită reclamantului) rezultă și din împrejurarea că cele două acte normative au fost adoptate la un interval foarte scurt de timp (nici două luni de zile) de către aceeași autoritate, Guvernul României. Este un aspect ce rezultă și din conținutul Notei de fundamentare a OUG 12/2004.
De altfel, în conținutul acestei note se face referire doar la veteranii de război decorați cu Ordinul " " sau Ordinul " cu spade, clasa ", respectiv categoria prev. de art. 13 alin. 1 lit. a din Legea nr. 44/1994, ceea ce înseamnă că ar trebui să se considere că doar aceștia sunt vizați de OUG nr. 12/2004., însă, că un asemenea punct de vedere nu poate fi acceptat (căci s-ar ajunge să se contravină art. 16 din Constituție).
Pe de altă parte, persoanele despre care fac vorbire art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 nu se află în situații identice, analoage sau măcar comparabile, pentru simplul motiv că nu li s-au conferit aceleași medalii, ordine sau distincții militare, știut fiind că asemenea semne distinctive se acordă în funcție de importanța faptelor de arme săvârșite de către cei care le-au primit. Acesta este motivul pentru care legiuitorul a instituit un sistem diferențiat de calcul al rentelor pentru veteranii de război, sistem la baza căruia nu poate sta o concepție egalitaristă, întrucât ar fi inechitabil ca o persoană ce a săvârșit un act de eroism pe front, pe timp de război, să fie distinsă cu aceeași medalie ca și o persoană care a participat la război, dar nu s-a remarcat prin vreun comportament deosebit.
La aceeași concluzie, a netemeiniciei pretențiilor intimatului-reclamant, se ajunge și prin faptul că în conținutul art.141se utilizează sintagma "după caz". Existența acesteia confirmă ipoteza că la calculul rentei se vor menține diferențierile dintre veteranii de război ce decurg din interpretarea art. 13 și 14, fiecare dintre cele patru categorii (cazuri) de veterani urmând să beneficieze de o rentă stabilită strict conform procentului și soldei, de grad și/sau funcție, indicate expres de lege prin normele juridice sus amintite.
În acest sens este și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 10.11.2008, când prin Decizia nr.45, admițându-se recursul în interesul legii, a stabilit că "Dispozițiile art.141raportate la dispozițiile art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004, aprobată prin Legea nr.210/2004 se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art.13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale".
Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art.329 alin.(3) Cod procedură civilă, conform cărora "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", Curtea va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că se va respinge acțiunea intimatului-reclamant ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-intimat MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE prin DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ împotriva sentinței civile nr.7130/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Modifică sentința civilă atacată în sensul că, respinge acțiunea ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
24.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
