Obligație de a face. Decizia 2456/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 594/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 2456

Ședința publică de la 13 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin

JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.7325 din data de 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata,având ca obiect "obligația de a face".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata personal, legitimată în fața instanței, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 06.04.2009, de către intimata, întâmpinare în dublu exemplar.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatei cuvântul în combaterea recursului.

Intimata solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.7325/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția VIII-a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a fost admisă cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu parata Casa de Pensii a Municipiului B, s-a dispus obligarea paratei să recalculeze pensia reclamantei, luând în considerare veniturile menționate în adeverința nr. 153/22.04.2003 emisa de SA, sa plateasca diferentele de pensie cuvenite ince[and cu 01.12.2005.

În considerente a reținut că reclamantei i s-a stabilit pensia pentru limita de varsta, prin decizia nr. -/1997 si a beneficiat de recalcularea prevazuta de OUG nr. 4/2005.

Se arata ca din anexele deciziei de recalculare rezulta ca veniturile suplimentare evidentiate in adeverinta depusa de reclamanta la dosarul de pensionare nu au fost luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie. Prima instanta retine ca aceste venituri au fost incluse în baza de calcul pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972 si trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie, conform art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000. Neluarea în calcul a acestor venituri suplimentare permanente ar avea drept consecinta incalcarea principiului contributivitatii.

Împotriva sus-menționatei hotărâri, la data de 29.12.2008 a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- la data de 26.01.2009, prin care a criticat hotararea primei instante pentru urmatoarele motive:

Mentiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, prevede ca,nu sunt luate in calcul la stabilirea puntajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie sau dupa timp pe baza de tarife sau cote procentuale.".

Aceasta dispozitie este in concordanta cu prevederile legii-cadru in materia asigurarilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operatiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizandu-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a acestei legi, se utilizeaza salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in carnetul de munca. Astfel, pana la data de 1 iulie 1977, se inscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991, se inscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul ca la determinarea punctajelor medii anuale, pe langa salarii, se au in vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca.

Subliniaza recurenta ca la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar sa se valorifice pe langa salarii si sporurile cu caracter permanent, care dupa data de 1 aprilie 1992 au facut parte baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati conform legislatiei in vigoare.

Veniturile suplimentare, obtinute de reclamanta nu reprezinta sporuri cu caracter permanent, ci o forma de remunerare, in functie de realizarea indicatorilor, de predarea lucrarilor de cercetare stiintifica pentru care isi asumau raspunderea de finalizare si realizare, etc. reglementata de legislatia in vigoare la acea data, in speta art.12, din Legea nr.57/1974,privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii,n timp ce sporurile reprezinta sume de bani acordate prin raportare la retributia tarifara.

Aceasta diferentiere rezulta foarte clar din dispozitiile Legii nr.57/1974 care defineste retributia tarifara si enumera indemnizatiile, majorarile sj sporurile care includ si retributia tarifara de incadrare, precum si din dispozitiile Decretului nr. 92/1976 care reglementeaza datele ce se inscriu in Carnetul de munca, coroborat cu Ordinul nr. 136/1976, pentru aprobarea metodologiei de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, norme legale din care rezulta ca veniturile realizate in acord global, primele ocazionale si premiile, nu se inscriau in carnetul de munca si prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.

Tocmai de aceea, legiuitorul a inteles sa excluda, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri si sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretari extinctive contravin textului de lege.

Mai sustine recurenta ca textul OUG nr. 4/2005 a facut obiectul analizei Curtii Constitutionale, care prin Decizia nr. 736/2006 s-a exprimat chiar cu privire la dispozitiile de la pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005.

În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.4 Cod procedură civilă si art. 304 pct. 9 proc.civ.

Intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei ca legala si temeinica.

Cercetând recursul declarat în limita criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverința nr. 153/22.04.2003 emisa de SA.

Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.

Prin art. 1 Decretul nr. 389/ 1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.

Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 stabilește prin art.1 si 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/ 2000.

Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Prin art. 4 al. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.

În privința formelor de retribuire în acord se menționează în anexa 1 Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.

Acest principiu este reiterat în Legea nr. 19/ 2000 prin art. 2 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.

Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".

diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului. Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru ca "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite". Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent.

In prezenta acestei neclaritati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.

In ceea ce priveste Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu sustin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului

Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."

Prin aceasta interpretare Curtea Constitutionala confirma faptul ca dispozitiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de catre instanta de judecata, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale.

Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretarii instantei de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, desi sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, intrucat angajatorul a atestat ca pentru aceastea s-au achitat contributiile de asigurari sociale.

Asadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de către recurenta-parată Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.7325 din data de 25.11.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamanta, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică de la 13.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

A

GREFIER

Red./tehnored. jud. /05.05.2009

Jud.fond: /

Președinte:Călin Dragoș Alin
Judecători:Călin Dragoș Alin, Enache Daniela Georgeta

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 2456/2009. Curtea de Apel Bucuresti