Obligație de a face. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.349/
Ședința publică din 19 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Ion Ioneci
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, jud.B împotriva sentinței civile nr.63/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții SI CONSTRUCȚII, și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cauza având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurentul reclamant personal,lipsă fiind intimații pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, și ȘI CONSTRUCȚII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al doilea termen de judecată;după care:
Întrebat fiind,recurentul reclamant precizează că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării,învederând că nu mai are alte cereri de formulat și excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat,instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri recurentului reclamant.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 63/28.01.2008 a Tribunalului Brăila, s-a admis contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. -/02.03.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
S-a dispus anularea mențiunilor privind recuperarea sumei de 3040 lei.
S-a respins ca nefundat capătul de cerere privind modificarea pontajelor formulat de reclamant împotriva pârâtelor PAZĂ ȘI CONSTRUCȚII SRL B și SRL
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele.
Prin acțiunea, înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-, cheamă în judecată pe pârâtele SC și Construcții SRL B și SC SRL G pentru a fi obligate să corecteze pontajele depuse la Casa Județeană de Pensii în sensul să fie conforme cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă (de 4 ore).
Ulterior, în termen legal reclamantul a precizat că, prin aceiași acțiune a înțeles să conteste și suma imputată de 3040 lei, și pentru care s-a dispus recuperarea prin decizia nr.-/2.03.2007 (înch.din 26 aprilie 2007).
Petentul susține în acțiune că a avut contract individual de muncă cu cele două pârâte pentru timp parțial de muncă, respectiv, câte 4 ore/zi, fiind pensionat pentru gradul III de invaliditate.
Angajatorii au comunicat Casei Județene de Pensii veniturile încasate de petent pentru timpul lucrat efectiv, care depășea durata prevăzută în cele două contracte. Datorită faptului că petentul a cumulat pensia de invaliditate gradul III cu salariul, Casa Județeană de Pensii Bac alculat și a dispus recuperarea întregii sume încasate din prestarea muncii, adică 3040 lei.
Prin acțiunea formulată, susține că în mod greșit, societățile pârâte au comunicat ca timp lucrat alt timp decât cel prevăzut în contractul individual de muncă și deci și suma imputată nu are temei legal.
Pârâta SC și Construcții SRL a invocat prin întâmpinare excepția inadmisibilității acțiunii. Susține că prin obiectul dedus judecății, reclamantul solicită să se pronunțe o hotărâre care să o oblige să schimbe o situație de fapt reală (pontajul) cu una falsă.
Pârâta SC SRL G, în apărare, a invocat excepția lipsei calității procesual pasive vis-a-vis de obiectul acțiunii, care îl constituie, în opinia sa, contestarea deciziei de imputare emisă de Casa Județeană de Pensii De asemenea, mai invocă excepția lipsei de interes a lui întrucât interesul petentului nu constă în modificarea pontajelor care nu au relevanță juridică sub aspectul analizat, ci a venitului realizat și prevăzut în declarația angajatorului, în baza căreia se calculează toate reținerile către bugetul de stat.
Pârâta Casa Județeană de Pensii cere respingerea contestației împotriva decizie de recuperare a prejudiciului de 3040 lei, întrucât, petentul, fiind beneficiarul unei pensii pentru invaliditate gradul III, nu avea permisiunea legii să presteze muncă decât cu J de normă, nu cu normă întreagă, așa cum s-a întâmplat în cauză.
În cauză s-au administrat probe cu acte.
Tribunalul, analizând obiectul acțiunii și apărările formulate, pe baza probelor administrate a reținut cele ce vor fi arătate în continuare.
Reclamantul a fost pensionat pentru invaliditate gradul III în perioada: 16 decembrie 2003 - 1 septembrie 2006, așa cum susține chiar reclamantul prin acțiune și confirmă Casa Județeană de Pensii B prin întâmpinare.
Prin contractul individual de muncă nr.9023/3 aprilie 2006 (20) reclamantul s-a angajat la pârâta SC SRL G, în calitate de maistru - or, cu 4 ore/zi.
Prin alt contract individual de muncă nr.- din 28.04.2004, același reclamant s-a angajat la SC și Construcții SRL B, ca maistru, tot cu 4 ore/zi.
Cei doi angajatori -pârâți în speță, au depus la Casa Județeană de Pensii B declarațiile de impunere prin care au transmis veniturile realizate de, pentru timpul lucrat efectiv, adică de 8 ore/zi.
Față de această situație, Casa Județeană de Pensii B, având în vedere dispozițiile art.54 lit.c din Legea nr.19/2000, care definește - invaliditatea ca fiind piederea a cel puțin J din capacitatea de muncă, a dispus recuperarea de la petent a sumei de 3040 lei. Motivarea a constat în cumulul nelegal între pensie de invaliditate de gradul III și venit realizat din muncă prestată în regim de 8 ore/zi.
Analizând contestația împotriva acestei impuneri, sub aspectul formei, tribunalul constatat că în temeiul art.187 din Legea nr.19/2000 sumele încasate necuvenit de asigurați se recuperează de la aceștia pe baza deciziei emisă de Casa Județeană de Pensii B, în patrimoniul căreia s-a înregistrat prejudiciul.
Așadar, pentru recuperarea sumei, pe care Casa Județeană de Pensii Boc onsideră încasată necuvenit de, pârâta B trebuie să emită o decizie de imputare, în care să arate toate elementele care au condus la imputarea sumei, să specifice calea de atac, instituția competentă să soluționeze eventuala contestație așa încât cel de la care se urmărește recuperarea debitului să-și poată formula apărări.
În cauză, Casa Județeană de Pensii Bap rocedat la redactarea unei "" pe verso deciziei nr.-/2.03.2007 (4 verso) în care menționează că pârâtul a încasat necuvenit suma de 3040 lei, care urma a fi recuperată de la beneficiar. "MOTIVAREA" mai are și precizarea că "prezenta constituie titlu executoriu", precizare care, deși este legală, fiind prevăzută în art.187 al.4 din Legea nr.19/2000, este de natură să producă confuzii.
Pentru aceste considerente, tribunalul admis contestația și a dispus anularea mențiunilor privind recuperarea sumei de 3040 lei din decizia de pensie.
Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită modificarea pontajelor, tribunalul l- respins întrucât, din probe, a rezultat că pontajele sunt conforme cu timpul lucrat efectiv de și cu veniturile realizate și încasate. Timpul de muncă prevăzut în contractul individual de muncă nu condiționează timpul lucrat efectiv, cel din urmă putând fi mai mare sau mai mic, fără a afecta valabilitatea pontajelor.
Excepția invocată de SC SRL Gal ipsei calității sale procesual pasive fost respinsă întrucât calitatea sa procesual pasivă se raportează la capătul de cerere privind modificarea propriilor pontaje.
De asemenea, tot ca nefondată a fost respinsă și excepția lipsei de interes invocată de aceeași pârâtă, întrucât, contestatorul este cel vizat de Casa Județeană de Pensii B pentru veniturile realizate în timpul normal de lucru la societatea SRL. În opinia reclamantului, SC SRL a greșit atunci când l-a pontat mai mult de 4 ore/zi, așa încât are interes în clarificarea situației create.
Apărarea formulată de SC și Construcții SRL B prin care invocă excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă de instanță întrucât din punct de vedere teoretic, dacă în pontajul emis de această societate s-ar fi dovedit că s-au produs erori, atunci, pe bază de probe s-ar fi putut dispune rectificarea lor.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul.
Prin cererea de recurs, recurentul nu arată în mod concret, care sunt criticile aduse sentinței civile nr. 63/28.01.2008 a Tribunalului Brăila ci doar reiterează solicitarea ca să fie obligate pârâtele PAZĂ ȘI CONSTRUCȚII SRL B și SRL G să refacă pontajele conform contractului de muncă, în sensul de a se menționa că a lucrat numai 4 ore pe zi pentru a putea să reintre în drepturile normale de pensionare la limită de vârstă.
Curtea deduce că nemulțumirea recurentului se referă la faptul că prima instanță a respins capătul de cerere privind modificarea pontajelor formulat de reclamant împotriva pârâtelor PAZĂ ȘI CONSTRUCȚII SRL B și SRL G, acesta arătând că pârâtele l-au obligat să muncească 10-11 ore pe zi inclusiv sâmbăta și parțial duminica pentru care nu a fost plătit conform contractului de muncă.
Nu a indicat nici un temei de drept al cererii de recurs.
Intimata Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care a lăsat la aprecierea instanței asupra legalității recursului.
Pârâtele intimate nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Potrivit contractului individual de muncă nr. 9023/03.04.2006, reclamantul a lucrat la pârâta G cu o fracțiune de normă de 4 ore pe zi.
De asemenea, potrivit contractului individual de muncă nr. -/28.04.2004, reclamantul a lucrat la pârâta PAZĂ ȘI CONSTRUCȚII B cu timp de muncă parțial de 4 ore pe zi.
Prin clauzele ambelor contracte individuale de muncă s-a stipulat că orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătește un spor la salariu, conform Codului muncii.
De altfel, chiar și recurentul reclamant recunoaște prin cererea de recurs faptul că a prestat ore suplimentare în favoarea pârâtelor, în afara celor 4 ore pe zi.
este un înscris prin care se atestă faptul că un salariat a fost prezent la locul de muncă în mod efectiv, indicându-se numărul de ore lucrate într-o perioadă de timp, pontaj pe baza căruia se efectuează plata orelor lucrate.
Concret, indiferent de timpul de lucru stipulat în contractul individual de muncă, un angajat poate să presteze un număr mai mare de ore la locul de muncă, fără ca această situație să afecteze valabilitatea pontajelor.
Potrivit art. 116 din Codul muncii, angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat, ceea ce de altfel, s-a și făcut de către cele două societăți pârâte.
Nu există la dosar nici un mijloc de probă din care să rezulte că pontajele nu sunt reale astfel că soluția primei instanțe este legală și temeinică.
În consecință, pentru motivele arătate mai sus, în baza disp. Art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, jud.B împotriva sentinței civile nr.63/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/17.06.2008
Tehnored./2 ex./ 30 Iunie 2008
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Ion Ioneci
