Obligație de a face. Decizia 377/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 7148/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 377R
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.5593/R din data de 14.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (număr în format vechi 5244/2009) și deciziei nr.3158/R din 11.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (număr în format vechi 941/2009), în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE,având ca obiect "obligație de a face contestație în anulare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezinta intimatul Ministerul Apărării Naționale, prin consilier juridic, ce depune delegație, lipsind contestatorul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că au fost atașate dosarele nr- (număr în format vechi 5244/2009) și nr- (număr în format vechi 941/2009) ale Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale. De asemenea, se învederează instanței că prin serviciul registratură, s-au depus la dosar la data de 18.01.2010, de către contestatorul, precizări la contestația în anulare, în dublu exemplar.
Curtea comunică reprezentantului intimatului Ministerul Apărării Naționale, copia precizărilor contestației în anulare.
Având în vedere că prin contestația în anulare formulată de contestatorul sunt contestate două decizii pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarele nr- (număr în format vechi 5244/2009) și nr- (număr în format vechi 941/2009), Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității contestației și acordă cuvântul pe acest aspect.
Intimatul Ministerul Apărării Naționale, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției inadmisibilității contestației în anulare, în temeiul art.321 din Codul d e procedură civilă.
Curtea reține cauza în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității contestației în anulare.
CURTEA
Prin decizia civilă nr.5593/R/14.10.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.3158/R din 11.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (941/2009), în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca, prin decizia civilă nr.3158/11.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.7783 din data de 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că în temeiul art.7 alin.1 lit. a din OUG nr.214/1999, astfel cum a fost modificata și completata prin Legea nr.173/2006, persoanele împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, precum și cele din rezistența armată care au participat la acțiuni de împotrivire cu arma și de răsturnare prin forță a regimului comunist beneficiază de restituirea, în condițiile legii, în natură sau, dacă aceasta nu este posibilă, prin echivalent, a bunurilor confiscate.
Curtea a reținut că din probatoriul administrat a rezultat că sumele a căror restituire este solicitată, conform acestei prevederi legale, au fost sistate de la plata către tatăl reclamantului și nu către reclamant personal. Doar dacă dovada recunoașterii calității de luptător în rezistența anticomunistă după decesul autorului reclamantului ar fi fost făcută, a apreciat instanța de recurs, problema restituirii sumelor solicitate ar fi putut fi analizată din altă perspectivă, deoarece, deși textul de lege individualizează categoriile de persoane care pot beneficia de măsurile reparatorii, indicând în acest sens persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, de unde s-ar putea deduce că legiuitorul nu a avut în vedere și moștenitorii acestor persoane, aceste dispoziții legale trebuie interpretate nu doar în litera ci și în spiritul lor, care, față de obiectul de reglementare concret, presupune repararea nu doar morală ci și materială a consecințelor unor abuzuri.
Totodată, instanța de recurs a constatat că reclamantul nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei pentru plata daunelor morale, respectiv dovedirea existentei unui prejudiciu de natura morala, cauzat contestatorului tocmai prin fapta ilicita a paratului.
Prin decizia civilă nr.5593/R/14.10.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a reținut următoarele:
În ceea ce privește inadmisibilitatea contestației în anulare, invocată de intimată, Curtea constată că aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri irevocabile pronunțată de o instanță de recurs, astfel încât contestația este admisibilă.
Susținerile contestatorului vizează rejudecarea situației de fapt și nu pot fi încadrate în dispozițiile art.317 și ale art.318 Cod pr.civilă.
Astfel, deși contestatorul s-a îndreptat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac prin care instanța își poate retracta propriile hotărâri în cazuri strict reglementate de lege, nefiind o cale devolutivă prin care să se rejudece întreg litigiul.
Instanța de recurs a analizat situația de fapt și a răspuns motivat criticilor contestatorului atât în ceea ce privește calitatea autorului său, cât și dreptul acestuia ca moștenitor la plata unor despăgubiri materiale și morale.
Contestatorul nu a invocat prin prezenta cerere și nici nu s-a dovedit faptul că ar fi fost nelegal citat la judecata recursului sau că hotărârea s-ar fi pronunțat cu încălcarea competenței materiale a instanței pentru a fi incidente dispozițiile art.317 Cod pr.civilă.
De asemenea, contestatorul nu a dovedit faptul că instanța de recurs ar fi omis să analizeze vreunul dintre motivele de modificare sau casare prevăzute de art.304 Cod pr.civilă sau că hotărârea pronunțată este rezultatul unei greșeli materiale.
La termenul de soluționare a contestației, contestatorul a dezvoltat și alte critici referitoare la omisiunea instanței de recurs de a analiza incidența în cauză a dispozițiilor Legii 164/2001 și la faptul că aceasta ar fi preluat eronat sumele pe care contestatorul le pretinde. Curtea reține că, din motivele de recurs, nu rezultă că temeiul juridic al cererii este cel menționat de contestator la judecata contestației în anulare, ci actele normative reparatorii, analizate de instanța de recurs, iar neindicarea cuantumului sumelor pretinse nu prezintă relevanță juridică în situația în care s-a constatat lipsa unui temei legal de acordare a acestora.
Față de aceste împrejurări, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite nici una dintre condițiile prevăzute de art.317-art.318 Cod pr.civilă, ce ar fi atras anularea hotărârii atacate, cu posibilitatea rejudecării recursului, Curtea va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
Împotriva acestor doua decizii, nr. 3158/R/11.05.2009 și nr.5593/R/14.10.2009, ambele pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a formulat contestație in anulare contestatorul.
In motivare, s-a arătat ca ambele decizii respinge recursul, cât și contestația în anulare, reținându-se ca petentul nu are dreptul de a recupera prejudiciul provocat tatălui său G pentru neplata pensiei militare în intervalul de timp 1.10.1950-1.01.1956, stopată abuziv de contestatoare fără a avea un titlul legal, constituit în favoarea sa, precum și a daunelor morale suferite de acesta cât și de familia sa, pe motiv că această creanță nu face parte din patrimoniul contestatorului, ca moștenitor iar daunele morale solicitate pentru că nu a făcut dovada întruniri cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale a contestatoarei.
Decizia nr.3158/R/11.05.2009 a fost dată înaintea intrării in vigoare a Legii nr.221/2009 și nu a putut-o invoca în apărarea sa, dar în prima contestație în anulare a făcut uz de art. 5 alin. 1 pct. a-b, această lege a administrat-o la dosarul cauzei, însă instanța nu s-a pronunțat asupra ei, contestatorul având calitatea de persecutat politic beneficiar al Decretului-lege nr.118/1990 și pe cea de luptător în rezistența anticomunistă beneficiar al Legii nr.173/2006 și a Legii nr.22/2009, calități dovedite cu deciziile nr.157/1999 și 1816/2004.
Ambele instanțe când i-au respins cererile au omis să se pronunțe asupra Legii nr.164/2001 art.65 alin.1-2, Legii nr.221/2009 art.5 alin.1 pct.a-b, Legii nr.173/2006 art.7 alin.1, Legii nr.80/1995 art.72 pentru că tatăl său a fost ofițer al Armatei Române, luptător în două războaie mondiale.
Răspunderea civilă delictuală a prejudiciului provocat l-a dovedit cu adresele de răspuns atașate în care se recunoaște sistarea plății pensiei militare în mod expres, de asemenea se recunoaște și în întâmpinarea depusă cât și în respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive la instanța celui de-al doilea fond (primul fond a fost la Tribunalul Dolj întemeiat în baza art.998-1003 Cod civil).
Răspunderea civilă delictuală a luat naștere la 1.10.1950, autorul este arestat din 19.09.1950, împotriva sa neexistând măsuri pecuniare sau titlu fiscal de poprire, toate acestea în lipsa deciziei de stopare a plății pensiei, iar prejudiciul exista, a fost recunoscut, fiind reprezentat de creanța realizată ilegal, iar contestatara nu a combătut niciodată cuantumul creanței solicitate.
Lipsa încheierilor de dezbateri atât la primul fond la 17.07.2005 la Tribunalul Dolj cât și la al doilea fond la 16.12.2008 cât și la recurs, conduc la ideea că s-a ascuns adevărul în mod șicanatoriu, încălcându-se decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.393/16.01.2008, ce presupune anularea și reluarea procedurilor.
Nicio instanță nu s-a pronunțat asupra Deciziilor ÎCCJ nr.1481/5.03.2008-Secția Civilă, nr.1750/1996 a Secției de contencios Administrativ, nr.3937/19.10.2007- Secția Civilă, nr.3358/11.10.2005 - Secția Contencios Administrativ, nr.3252/19.10.2007- Secția Comercială, nr.3189/20.04.2005 Secția Civilă, toate obligatorii de aplicat conform art.329 Cod procedură civilă, încălcându-se normele statului de drept.
Se anexează: adresa Direcției Regionale de Statistică D /25.11.2009 și se indexează creanțele solicitate astfel: pentru daune materiale reieșite din prejudiciul creat din drepturi de pensie militară neplătite-223.235 lei indexate la 31.03.2009, dar indexat la 31.10.2009-223.235 lei x 3,34% indice prețuri consum =223.235 + 7456 lei=230.691 creanță certă, iar pentru daunele morale motivate la al doilea fond cere 157.000 lei x 3,34% =5244 lei, astfel încât creanța este de 157.000 lei+5244 lei=162.244 lei. Total general =392.935 lei.
Solicită contestatorul admiterea contestației întemeiate pe art.5 alin.1 pct.a-b din Legea nr.221/2009, combinat cu art.998-1003 Cod civil, combinat cu art.7 alin.1 din Legea nr.173/2006, combinat cu art.65 alin. din Legea nr.164/2001, combinat cu art.72 din Legea nr.80/1995, asupra cărora instanțele nu s-a pronunțat, obligarea contestatoarei la plata către acesta a sumei de 392.935 lei indexate la 31.10.209, în motivarea ce se va da să fie cuprinse motive cu referire la legile invocate, asupra deciziilor ÎCCJ, asupra lipsei încheierilor de dezbateri, asupra răspunderi civile delictuale.
Examinând contestația în anulare, dedusă judecății, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea o apreciază ca fiind inadmisibilă, urmând aor espinge ca atare, pentru considerentele ce urmează:
In baza rt. 317 din Codul d e procedura civila, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație in anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a parții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinita potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost data de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competenta. Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
In temeiul art. 318 din Codul d e procedura civila, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Ca atare, poate constitui obiect al contestatiei in anulare o hotarare irevocabila, daca motivele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, respectiv numai o hotarare pronuntata in recurs.
Prin decizia civilă nr.5593/R/14.10.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.3158/R din 11.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (941/2009), în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale.
In cauza, contestatorul invoca motive legate de aplicarea art. 318 din Codul d e procedura civila, care ofera posibilitatea atacarii cu contestatie in anulare doar pentru hotararile pronuntate in recurs, iar nu si pentru cele pronuntate in alte contestatii in anulare.
Ca atare, astfel de motive nu pot fi valorificate printr-o contestatie in anulare formulata de aceeasi parte impotriva unei decizii pronuntate intr-o alta contestatie in anulare.
In ce priveste a doua contestatie in anulare, formulata impotriva deciziei nr.3158/R din 11.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (număr în format vechi 941/2009), usținerile contestatorului vizează rejudecarea situației de fapt și nu pot fi încadrate în dispozițiile art.317 și ale art.318 din Codul d e procedura civilă.
Astfel, contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac prin care instanța își poate retracta propriile hotărâri în cazuri strict reglementate de lege, nefiind o cale devolutivă prin care să se rejudece întreg litigiul.
Instanța de recurs a analizat situația de fapt și a răspuns motivat criticilor contestatorului atât în ceea ce privește calitatea autorului său, cât și dreptul acestuia ca moștenitor la plata unor despăgubiri materiale și morale.
Contestatorul nu a invocat prin prezenta cerere și nici nu s-a dovedit faptul că ar fi fost nelegal citat la judecata recursului sau că hotărârea s-ar fi pronunțat cu încălcarea competenței materiale a instanței pentru a fi incidente dispozițiile art.317 din Codul d e procedura civil
De asemenea, contestatorul nu a dovedit faptul că instanța de recurs ar fi omis să analizeze vreunul dintre motivele de modificare sau casare prevăzute de art.304 din Codul d e procedura civilă sau că hotărârea pronunțată este rezultatul unei greșeli materiale.
Față de considerentele expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 320 din Codul d e procedura civilă, va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziilor civile nr. 3158/R/11.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- și nr.5593/R/14.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
28.01.2010
Jud.:
Jud.rec.:
Jud.fond:
Președinte:Daniela Georgeta EnacheJudecători:Daniela Georgeta Enache, Nadia Raluca Ilie
