Obligație de a face. Decizia 3862/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(1535/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.3862/

Ședința publică din data de 28 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.7606 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 24434/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL INTERNELOR Șl REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect - obligația de a face, anulare decizie.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant, personal, lipsind intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 19.03.2009 și a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul reclamant, personal, depune la dosar note scrise; solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr.7606 din 09.12.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a dispus respingerea cererii formulată de reclamantul în contradictoriu cu MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că a fost sesizată prin decizia civilă nr. 959/R din data de 6 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj care în temeiul art. 156 teza a II a din Legea nr.19/2000 a stabilit că cererile ce au ca obiect pensii și nu sunt îndreptate împotriva caselor județene de pensii sunt de competența de la sediul pârâtului.

Cauza a fost înregistrată cu nr- pe rolul Tribunalului București unde numitul domiciliat în localitatea BMa chemat în judecată MIRA - Comisia de Pensii pentru recalcularea drepturilor de pensie aflată în plată, solicitând introducerea în baza de calcul a sumei de 339,7 lei, reprezentând sporuri salariale.

Se arată în motivarea cererii că a lucrat peste programul normal de lucru și în sărbătorile legale, beneficiind de sporuri lunare pentru orele suplimentare lucrate. Tot în motivarea cererii se arată că a beneficiat și de spor pentru orele lucrate pe timp de noapte, precum și spor de pericol și de antenă pentru emisiile stațiilor de radio cu care intra în contact, fiind prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

Pentru determinarea corectă a cuantumului pensiei raportat și la executarea deciziei civile nr.2628/R/2005 s-a efectuat expertiza contabilă. Din aceasta rezultă că pârâta a respectat într-un tot această decizie civilă și în urma recalculării s-a stabilit că este posibil ca pensia reclamantului să fie mai mică prin punerea în executare a acestei hotărâri, lucru pe care reclamantul a insistat cu punerea în executare a acesteia.

De asemenea, instanța a reținut că pârâta i-a valorificat toate sporurile avute pentru calcularea pensiei, astfel că motivele de nelegalitate a deciziei contestate sunt neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul-reclamant prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii și pe cale de consecință anularea deciziei nr.-/26.09.2006 și a deciziei cu același număr din 07.02.2007 emise de Comisia de Pensii a MIRA și obligarea acesteia să emită o nouă decizie în care să fie cuprinse sporurile de 3.397.000 ROL.

În motivarea în fapt și în drept a recursului se susține că hotărârea atacată este nelegală întrucât a fost dată cu încălcarea și interpretarea greșită a legislației aplicabile în speța de față.

Instanța de fond nu a mai intrat în cercetarea legislației aplicabile speței de față, motivându-și soluția exclusiv pe expertiza aflată la dosar cu concluziile căreia acesta susține că nu este de acord.

Recurentul susține că deși a fost întrebat de către instanța de fond cu privire la efectuarea unei alte expertize, însă nu a fost de acord deoarece fiind pensionar nu dispune de venituri suficiente susținerii costurilor unei asemenea expertize.

Însă după pronunțarea hotărârii văzând care este soluția instanței de fond a contactat un expert autorizat care a întocmit o expertiză extrajudiciară, iar recurentul susține că concluziile acestui raport susțin ideea sa ca la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere acele sporuri de 3.397.000 lei ROL.

În continuarea recursului său acesta descrie demersurile sale și corespondența avută cu intimata, precum și alte instituții abilitate de la care menționează că a primit răspunsuri.

De asemenea, acesta descrie modalitatea de judecare a cauzei sale la Tribunalul Maramureș, precum și faptul că deși cu ocazia judecății în fața acelei instanțe a plătit și s-a efectuat o expertiză contabilă acesta ia fost nefavorabilă, deși a formulat și obiecțiuni experta și-a menținut punctul de vedere prin care a stabilit că nu i se cuvenea luarea în considerare la calcul pensiei a sumei rezultată din sporurile menționate mai sus.

În recurs, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul a depus la dosar raportul expertizei extrajudiciare întocmite în cauză.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de fapt invocate în cauză și având în vedere că recurentul nu și-a motivat recursul în drept așa cum cere art. 304C. proc. civ. Curtea va încadra motivele sale în dispozițiile art. 3041. proc. civ. iar pentru motivele ce se vor arăta urmează să respingă recursul ca nefondat.

Tribunalul a stabilit în mod corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicarea a legii la acesta în raport cu probatoriul administrat în cauză.

Astfel, deși recurentul a refuzat efectuarea unei noi expertize de specialitate, la dosarul judecat în primă instanță înainte de declinarea competenței de către Curtea de Apel Cluj în favoarea Tribunalului București există o expertiză contabilă care a stabilit că intimata a respectat decizia civilă nr.2628/R/2005 a Curții de Apel Cluj iar în urma recalculării pensiei sa stabilit că pensia este mai mică, dar că reclamantul a insistat în punerea în executare a acesteia.

A mai reținut Tribunalul că intimata a valorificat toate sporurile avute în vedere pentru calcularea pensie și în acest fel a reținut că decizia contestată a fost emisă în mod legal, nefiind vorba despere existența unor motive de nelegalitate.

Curtea reține de asemenea că Tribunalul și-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 129 alin.(5) proc. civ. și a pus în discuția părților, în speță a reclamantului efectuarea unei noi expertize care se impunea în conformitate cu dispozițiile art. 201. proc. civ. dar că acesta a refuzat o asemenea expertiză cu motivarea că îi lipsesc resursele financiare necesare pentru plata onorariului ce se cuvine expertului la administrarea unei astfel de expertize.

Potrivit art. 1169. civ. "cel ce face o propunere în fața judecății este obligat aod ovedi", prin urmare sarcina probei îi revenea pe deplin reclamantului.

De altfel, acesta și-a manifestat prin motivele de recurs nemulțumirea față de expertiza inițială deoarece nu a confirmat susținerile sale, însă expertiza respectivă a fost efectuată cu respectarea normelor de procedură, iar expertul ce a întocmit-o era autorizat în condițiile legii și administrarea acesteia s-a făcut în contradictoriu, așa cum cer regulile procesului civil, față de toate părțile din proces pentru respectarea principiului contradictorialității în procesul civil.

Depunerea de către recurent a expertizei extrajudiciare în recurs nu poate fi luată în considerare din cel puțin două motive temeinice și legale.

În primul rând această expertiză chiar dacă a fost efectuată de către un expert autorizat așa cum se menționează pe ștampila aplicată, a avut loc în afara procesului de față și bineînțeles cu încălcarea principiului contradictorialității menționat mai sus, principiu fundamental al procesului civil, iar stabilirea obiectivelor sale a scăpat cenzurii instanței, precum și obiecțiilor părții adverse ceea ce duce pentru aceasta la încălcarea dreptului la apărare și la lipsa unui proces echitabil, în conformitate cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În al doilea rând obiectivele și concluziile acestui raport de expertiză depășesc rolul și scopul unui raport de expertiză, deoarece pe tot parcursul său expertul se preocupă de modalitatea de interpretare a dispozițiilor legale pe care le consideră incidente în cauză și nicidecum de faptul dacă suma de 379 lei e necesar a fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, precum și modul de calcularea a pensiei în raport cu decizia civilă precitată a Curții de Apel Cluj.

Cât privește interpretarea dată legislației în vigoare aplicate pensiei reclamantului, Curtea reține că prin decizia civilă a Curții de Apel Cluj, nr.2628/R/2005, aceasta a dispus că stabilirea pensiei recurentului se face în conformitate cu Legea nr.179/2004 și nu în sensul obligării intimatei la includerea în baza de calcul a anumitor sporuri menționate de acesta.

Calcularea pensiei s-a făcut cu luarea în considerare a bazei de calcul în conformitate cu art.21 alin.(1) din Legea nr.179/2004, compusă din salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate, care include și salariul pentru gradul profesional deținut la data încetării raporturilor de serviciu.

Noțiunea de salariu de bază este definită de art. 2 din OUG nr.38/2003 și se compune din salariu pentru funcția îndeplinită, salariu pentru gradul profesional deținut, gradații, sporul pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariu de merit, iar în conformitate cu art.27 alin. 1, salariul de bază net se calculează prin scăderea din salariu de bază a impozitului pe salarii.

De asemenea reactualizarea pensiei se face pe baza acelorași elemente, dar unul dintre elemente fiind salariul pentru funcția îndeplinită și nu salariul maxim al funcției îndeplinite, așa cum dispune art. 22 alin.1 din Legea nr.179/2004.

Pentru toate aceste considerente, Curtea în baza art. 312. proc. civ. urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 7606/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL INTERNELOR Șl REFORMEI ADMINISTRATIVE.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex.

19.06.2009

Jud.fond:

Președinte:Elena Luissa Udrea
Judecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 3862/2009. Curtea de Apel Bucuresti