Obligație de a face. Decizia 3873/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(1103/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.3873/

Ședința publică din data de 28 mai 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.7521 din 03 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 28187/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect - obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică la apelarea cauzei pe lista de amânări au răspuns recurentul reclamant, personal, intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin consilier juridic, cu delegație atașată la fila 12 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secții la data de 26.05.2009.

Se înmânează un exemplar al întâmpinării recurentului reclamant, personal.

Față de împrejurarea că nu există temei juridic în sensul amânării cauzei pentru a se lua cunoștință de conținutul întâmpinării, Curtea dispune apelarea cauzei la sfârșitul ședinței pentru a da posibilitate recurentului să lectureze întâmpinarea.

La a doua apelare a cauzei au răspuns recurentul reclamant, personal, intimatul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin consilier juridic.

Recurentul reclamant, personal, solicită încuviințarea efectuării unei expertize contabile.

Consilierul juridic al intimatului pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă în faza de recurs.

După deliberare, Curtea în temeiul art.305 Cod procedură civilă, respinge solicitarea recurentului reclamant cu privire la efectuarea expertizei contabile.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul reclamant, personal, depune la dosar note scrise; solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei expertize contabile.

Consilierul juridic al intimatului pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 7521/03.12.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, anularea deciziei nr. -/2007 și deciziei nr. 233/12.02.2008 emisă de Comisia de Contestații MIRA; emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se constate că baza de calcul a pensiei militare de serviciu este solda lunară brută din ultima lună de activitate, respectiv 7973 lei, iar nu cea trecută în decizie; plata diferențelor de pensie începând cu 01.11.2007.

Reclamantul a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:

- instanța nu a ținut cont de faptul că textul de lege care reglementează baza de calcul a pensiei militare de stat, respectiv art. 21 din Legea nr. 164/2001, este imperativ și nu lasă loc de interpretări;

- în loc să aplice aceste dispoziții legale, instanța reține că actualizarea pensiei militare a reclamantului s-a efectuat în raport de solda lunară brută de 2421 lei în vigoare la 01.11.2007, în baza HG nr. 1188/2001;

- această concluzie este eronată, deoarece prin acțiune nu s-a solicitat actualizarea pensiei, ci s-a contestat baza de calcul în virtutea căreia s-a stabilit cuantumul pensiei;

- actualizarea pensiei este reglementată de art. 48, iar stabilirea cuantumului pensiei este reglementată de art. 21 din Legea nr. 164/2001;

- HG nr. 1188/2001 se referă la recalcularea pensiilor militare, lucru necerut prin acțiune;

- de altfel, recalcularea reglementată de HG nr. 1188/2001 se referă la pensiile stabilite înainte de 2001, însă reclamantul a cerut deschiderea dreptului de pensie în 2007;

- în sensul celor susținute de reclamant sunt și considerentele Deciziei nr. 92/2005 a Curții Constituționale;

- eronat s-a reținut și apărarea pârâtului că reclamantul s-ar afla în eroare, confundând valorile exprimate în ROL cu cele exprimate în RON;

- sub acest aspect trebuie avute în vedere prevederile art. 2 din OUG nr. 47/2005 privind unele măsuri ce trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale;

- din interpretarea acestora rezultă că operațiunea de denominare se referă la salariile, pensiile și celelalte drepturi bănești aflate în plată la 30.06.2005;

- de altfel, în același sens sunt și prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000.

Prin întâmpinarea formulată de intimatul-pârât, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Nu s-au propus noi dovezi în cauză.

În baza art. 312 alin. 1, 3 și 5 proc. civ. făcând aplicațiunea corespunzătoare în speță și a disp. art. 304/1 proc. civ. (ce permit examinarea cauzei de către instanța de recurs sub toate aspectele), Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Așa cum rezultă din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, prin acțiune s-a solicitat anularea deciziei nr. -/2007 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și a deciziei nr. 233/12.02.2008 emisă de Comisia de Contestații din cadrul aceluiași minister; emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se constate că baza de calcul a pensiei militare de serviciu este solda lunară brută din ultima lună de activitate, respectiv 7973 lei, iar nu cea trecută în decizie; plata diferențelor de pensie începând cu 01.11.2007.

De menționat faptul că prin prima dintre deciziile precitate, emisă în baza art. 53 din Legea nr. 164/2001, s-au stabilit drepturile de pensie militară de stat cuvenite reclamantului cu începere de la 01.11.2007 (dată la care s-au născut aceste drepturi), iar prin cea de-a doua s-a respins contestația formulată de recurentul-persoană fizică împotriva celei dintâi decizii.

Practic, recurentul-reclamant contestă modul în care i s-a stabilit cuantumul drepturilor sale de pensie militară de stat, afirmând că baza de calcul ce trebuia luată în considerare cu acest prilej trebuia să fie cea prevăzută de art. 21 din Legea nr. 164/2001, adică solda lunară brută din ultima sa lună de activitate (octombrie 1989) în cuantum total de 7793 lei, și nu cea avută în vedere de emitentul deciziilor contestate, care a fost în sumă de doar 2034 lei.

Sub acest aspect, s-a precizat și reiese din examinarea pieselor dosarului că decizia nr. -/2007 a fost emisă de Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative cu prilejul stabilirii pensiei militare a recurentului, acesta având vocație la o asemenea pensie în temeiul art. 15 și 20 din Legea nr. 164/2001.

Însă, atunci când a analizat legalitatea și temeinicia pretențiilor deduse judecății, Tribunalul a socotit că are de a face cu o acțiune prin care se contestă modul în care s-a actualizat pensia militară a autorului acțiunii, făcând referire în acest sens la prevederile art. 48-50 din Legea nr. 164/2001.

Or, nu acesta a fost obiectul pretențiilor deduse judecății, câtă vreme, așa cum s-a arătat anterior, prin cererea de chemare în judecată s-a criticat pentru nelegalitate și netemeinicie o decizie prin care s-au stabilit drepturile de pensie militară de stat ale recurentului și nu una prin care au fost actualizate asemenea drepturi.

Rezultă că prima instanță s-a pronunțat asupra ceea ce nu i s-a cerut, încălcând dispozițiile de ordine publică și cu caracter imperativ ale art. 129 alin. ultim proc. civ. - potrivit cu care în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății - dar și principiul fundamental al disponibilității în procesul civil, câtă vreme nu a ținut seama strict de faptul că obiectul acțiunii era cu totul altul decât cel pe care l-a avut în vedere atunci când a rezolvat pricina.

Procedând astfel, în mod greșit Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, ceea ce impune în baza art. 312 alin. 1, 3 și 5 proc. civ. admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împotriva sentinței civile nr. 7521/03.12.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 28.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

TEHNORED//2 ex./18.06.2009.

Jud.fond:,

Președinte:Elena Luissa Udrea
Judecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 3873/2009. Curtea de Apel Bucuresti