Obligație de a face. Decizia 397/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 397/2009

Ședința publică de la 09 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan

- - JUDECĂTOR 3: Victor

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta, având ca obiect obligație de a face, împotriva sentinței civile nr.1617/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea părților de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

Prin cererea înregistrată la ribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Tribunalul Hunedoara și a solicitat obligarea acestuia să-i emită adeverințele necesare reactualizării pensiei de serviciu, care să cuprindă și sporul de risc și suprasolicitare psihică pentru perioadele 1.07.2005 - 1.12.2005, 1.01.2006 - 31.12.2006, 1.01.2007 - 31.12.2007 și 1.01.2008, precum și indexarea stabilită începând cu data de 1.04.2008.

Prin completarea de acțiune, reclamanta arată că solicită instanței a constata că la data pensionării, respectiv 1.09.2004 trebuia să beneficieze ca toți ceilalți magistrați și de sporul de risc și suprasolicitare psihică, ce a fost acordat ulterior și care nu a fost inclus în adeverințele necesare actualizării pensiei de serviciu.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art.285 din Codul muncii.

În motivarea cererii reclamanta arată că s-a pensionat începând cu data de 1.09.2004 când acest spor de risc și suprasolicitare psihică nu era abrogat și în consecință la calculul pensiei de serviciu trebuia avut în vedere și acest spor.

Pârâtul Tribunalul Hunedoaraa depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamantei.

Se susține de către pârât, pe de o parte, că, pretențiile reclamantei de a i se elibera o adeverință care să cuprindă sporul de risc și suprasolicitare psihică sunt nefondate deoarece recursul în interesul legii invocat de reclamantă nu generează drepturi în favoarea acesteia deoarece nu se interpretează extensiv iar din verificarea situației contabile rezultă că reclamanta nu a beneficiat de acest spor la data pensionării și nu există nici o hotărâre a instanței care să-i confere acesteia dreptul la sporul de suprasolicitare psihică.

Pe de altă parte, pârâtul susține că acțiunea reclamantei este inadmisibilă deoarece prin cerea formulată reclamanta urmărește obținerea prin justiție a constatării existenței unui drept iar conform art.11 Cod pr.civilă "cererea nu poate fi primită dacă partea cere realizarea dreptului".

Prin sentința civilă nr.1617/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.1617/LM/2008 s-a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Tribunalul Hunedoara

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara și s-a pensionat la data de 1.09.2004.

Prin prisma dispozițiilor art.345 alin.5 Codul muncii, art.155 Codul muncii, nr.HG1275/2005, Legea nr.303/2004 și ale Legii nr.47/1992 s-a reținut că solicitarea reclamantei de a obliga pârâtul să emită adeverințele necesare actualizării pensiei de serviciu care să cuprindă și sporul de risc și suprasolicitare psihică pentru perioadele ulterioare pensionării nu poate fi primită întrucât, pe de o parte, judecătorii în funcție nu beneficiază de acest spor, iar pe de altă parte, fiind pensionată încă de la 1.09.2004, se reține că acest spor a fost recunoscut magistraților începând cu 1.01.2005, când aceasta nu mai îndeplinea funcția de judecător, sens în care s-a pronunțat și prin Decizia XXI/10.03.2008.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală și pe fond admiterea acțiunii.

În expunerea de motive arată că a solicitat să se constate că avea dreptul la sporul de risc pentru a se putea elibera adeverințele necesare actualizării pensiei începând cu 1.07.2005 (pentru perioada exterioară fiind prescris).

Deși, se arată, în sentință s-a reținut că judecătorii în funcție nu beneficiază de acest spor, apreciază că acțiunea sa trebuia admisă doar în parte, în sensul de a se constata că are dreptul la sporul în discuție.

Consideră că atâta timp cât nu se constată existența acestui drept prin hotărâre judecătorească, nu poate cere eliberarea adeverințelor respective.

Prin întâmpinare (4-6), Tribunalul Hunedoaraa solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art.304/1 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul de față ca nefondat, urmând a-l respinge în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:

Potrivit art.85 (2) din Legea nr.303/2004 republicată:

" de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute l art.84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței și parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensiei de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată."

În aplicarea acestor prevederi legale, art.18 din nr.HG1275/2005 a statuat la alin.(2) că: "Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate."

Din coroborarea textelor legale anterior menționate este a se rețin că la data pensionării 1.09.2004, reclamanta nu era beneficiara sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, spor care să intre astfel în calculul pensiei de serviciu.

Mai mult decât atât, recurenta nu deține un titlu executoriu în favoarea sa cu referire la acordarea sporului în discuție pentru perioada anterioară pensionării. Ca urmare, la momentul de față, o cerere în constatarea existenței acestui drept începând cu1.07.2005, în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă întrucât, pe de o parte, potrivit art.111 Cod pr.civilă, reclamanta poate cere realizarea acestui drept, iar pe de altă parte, având în vedere că s-a pensionat la 1.09.2004, începând cu 1.07.2005, nu mai avea calitatea de magistrat pentru a cere să se constate că este beneficiara unui astfel de drept.

Argumentele prezentate în favoarea admiterii acțiunii sale legate de împrejurarea că alți magistrați au obținut în această materie hotărâri judecătorești favorabile lor, deși neprobate cu înscrisuri la dosar, cu siguranță se referă la situația în care aceștia au fost pensionați ulterior reclamantei și au obținut hotărâri judecătorești prin care li se acordă efectiv și nu doar li se constată existența acestui spor.

Ar mai fi de precizat, așa cum se menționează de către pârât în întâmpinare în mod corect, că sporul în litigiu nu a fost acordat magistraților în funcție la data de 1.09.2004 și nici în perioada ulterioară, pentru obținerea lui și până la pronunțarea Deciziei XXI de către și chiar și ulterior, magistrații promovând și obținând hotărâri judecătorești, iar în salariul brut al acestora a fost introdus și acordat doar începând cu 1.03.2009.

Față de toate aceste aspect, cererea reclamantei de a i se elibera o adeverință pe baza căreia să-și actualizeze pensia de serviciu și care să-i constate și existența sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.07.2005 - 1.01.2008 este neîntemeiată și deci în mod corect a fost respinsă de instanța de fond.

Având deci în vedere faptul că hotărârea atacată este la adăpost de criticile formulate, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

(continuarea deciziei civile nr.397/2009)


ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1617/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09.04.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Thred. 2ex.

Președinte:Nicoleta Vesa
Judecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 397/2009. Curtea de Apel Alba Iulia