Obligație de a face. Decizia 5416/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3510/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5416/
Ședința publică de la 07.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurentul-reclamant G și recurentul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr.2227/17.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.30431/3/AS/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant personal și recurentul-pârât prin consilier juridic, care depune la dosar delegație de reprezentare juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul-reclamant dă drept de reprezentare prin declarație verbală pentru.
Domnul invedereaza, la interpelarea presedintelui completului, ca nu poate face dovada studiilor juridice.
Curtea constată că, in aceste conditii, domnul nu are dreptul sa puna concluzii, conform art. 68 alin. 4.proc.civ. dar ii aduce acestuia la cunostinta posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul partilor.
Recurentul-reclamant, personal, solicită admiterea recursului sau.
Reprezentantul convențional al recurentului-pârât solicită respingerea recursului declarat de reclamant.
Curtea acordă cuvântul pe cererea de recurs formulată de recurentul-pârât.
Recurentul-pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, modificarea, în parte, a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Recurentul-reclamant solicită respingerea recursului declarat de parat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
După reținerea cauzei în pronunțare, dar nu înainte de închiderea dezbaterilor, se prezintă reprezentantul mandatar al recurentului-reclamant și depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la calcularea drepturilor sale de pensie, incluzând în cuantumul pensiei prima de clasificare, prime orare de zbor, inclusiv cel stabilit de art. 24 din Legea 164/2001, cu plata retroactivă a acestora, potrivit prevederilor art. 7 din 214/1977 și art. 7 (1) din Legea 164/2001, care prevăd că drepturile de pensii sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial, să fie obligat pârâtul la calcularea pensiei de serviciu în baza prevederilor Legii nr. 164/2001, a Legii nr. 138/1999 și a altor acte normative în vigoare, adăugând bazei de calcul a pensiei prima de clasificare profesională, primele orare de zbor și sporurile specifice grupei de muncă.
Prin sentința civilă nr.2227/17.03.2009, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE; a obligat pârâtul să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, prin includerea în baza de calcul a pensiei a primei de clasificare și a primei de zbor, începând cu data de 12.08.2005 până la data de 01.02.2007; a respins acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii militare stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, începând cu data de 01.04.1988, după cum rezultă din copia deciziei nr. -/25.04.1988 emisă de Comisia de Pensii de pe lângă Ministerul Apărării Naționale, depusă, în copie, la fila 20 din dosar și din recunoașterea pârâtului prin întâmpinarea depusă la dosar.
Tribunalul constată că, prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul solicită, în fapt, revizuirea drepturilor de pensie prin valorificarea primelor și a faptului că a contribuit la pensia suplimentară, precum și aplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 164/2001 modificată.
Fiind vorba de o revizuire a drepturilor de pensie aceasta nu se poate efectua decât în termenul general de prescripție de trei ani, calculat de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, Tribunalul a analizat dacă în baza de calcul a pensiei plătită reclamantului trebuie reținute primele menționate în cererea introductivă.
Reclamantul este beneficiarul procesului de recalculare reglementat prin dispozițiile art. 79 din Legea nr. 164/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 79 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001, pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel: cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi,corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradației se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la osoldă lunară,compusă din:solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Conform dispozițiilor pct. I A și B din anexa nr. 3 Legii nr. 138/1999,personalul aeronavigantdefinit la art. 8 și 31 din Statutul personalului aeronautic din Militară a României, denumit în continuare statut, aprobat prin Legea nr. 35/1990, beneficiază, în condițiile prevăzute de acesta, de următoarele prime:prima de clasificare și prima orară de zbor.
Potrivit dispozițiiloranexei 3 pct. IV din Legea 138/1999 primele acordate personalului aeronautic militar, cu excepțiamajorărilor, sporurilor și primelor speciale, prevăzute în anexăse iau în calcul la stabilirea pensiei militare de stat.
A retinut prima instanta ca, în raport de faptul că prin dispozițiile art.88 din Legea 164/2001la data intrării în vigoare a legii se abrogă orice alte dispoziții contrarear rezulta că prevederile legale anterioare, respectiv pct. IV din anexa nr. 3 Legii nr. 164/2001, sunt abrogate și nu ar mai produce efecte juridice.
Astfel, conform art. 62 alin. 1 din Legea 24/2000 prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială.
Dispozițiile art. 65 din Legea 24/2000 se referă la evenimentele legislative implicite și sunt în sensul că în cazuri deosebite, în care la elaborarea și adoptarea unei reglementări nu a fost posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite.
Situația de excepție este vizată de art. 65 alin.3 din Legea 24/2000 conform căreia evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.
Cu toate acestea, în speță, are relevanță faptul că dispozițiile pct. IV din anexa nr. 3 Legii nr. 138/1999, au fost abrogate expres de pct.3 din Ordonanța nr. 15/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariate personalului civil din aceste instituții.
Așadar, abrogarea explicită a dispozițiilor pct. IV din anexa nr. 3 Legii nr. 138/1999, doar prin OG nr. 15/2007, este de natură să confirme faptul că până la data abrogării dispoziția legală respectivă a fost în vigoare.
Prin urmare, fiind în vigoare este producătoare de efecte juridice până la data abrogării.
In speță, din copia adeverinței depusă la fila 19 din dosar, emisă de Ministerul Apărării Naționale UM 02580 rezultă că reclamantul a beneficiat de prima de clasificare și de zbor(în adeverință se utilizează noțiunea de clasificare și indemnizație de zbor), stare de fapt care este recunoscută și de către pârât, prin întâmpinarea depusă la dosar, referitoare la elementele care au fost avute în vedere la stabilirea pensiei reclamantului.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, se va dispune obligarea pârâtului să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, prin includerea în baza de calcul a pensiei a primei de clasificare și a primei de zbor, începând cu data de 12.08.2005(anterior cu trei ani datei introducerii acțiunii) până la data de 01.02.2007(data abrogării dispozițiilor pct. IV din anexa nr. 3 Legii nr. 138/1999).
S-a respins acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată, întrucât drepturile de pensie astfel revizuite nu se pot acorda și ulterior abrogării exprese a dispoziției legale respective, deoarece nu mai există fundamentul juridic care să justifice un astfel de mod de calcul pentru viitor, ci doar pentru perioada în care reglementarea legală era funcțională până la data abrogării.
Altfel, s-ar ajunge în situația în care ar exista o discriminare pozitivă în favoarea celor pensionați anterior până la data abrogării exprese a dispoziției legale, față de cei pensionați ulterior și care la rândul lor au beneficiat de prime de clasificare și prime orare de zbor, dar pentru care acestea nu se pot reflecta în calculul pensiei.
în ceea ce privește cererea referitoare la obligarea pârâtului la plata pensiei suplimentare ca drepturi bănești ce i se cuvin, la plata diferențelor de drepturi de pensie rezultate din includerea sporului de 6% în perioada în care acest spor nu a fost acordat și la dobânda legală pentru aceste diferențe, Tribunalul a constatat că nu este întemeiată, pentru următoarele motive:
In primul rând se impune precizarea în sensul că analiza acestei cereri trebuie facuta sub două aspecte, legate de forma în vigoare a actului normativ până la modificarea acestuia prin Legea nr. 14/2008, și ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Potrivit dispozițiilor art. 78 alin.l din Legea nr. 164/2001 anterior modificării prin Legea nr. 14/2008, pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în condițiile prezentei legi și care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordăla stabilirea pensiei,în condițiile art. 22 - 24, un spor procentual de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15 - 25 de ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
Actualizarea drepturilor de pensie, se face conform art. 48 alin. 1 lit. a ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 24;cadrele militarepot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.
In art. 22 din Legea nr. 164/2001 sunt prevăzute procentele ce se aplică labaza de calcula pensiei pentru a fi determinat cuantumul pensiei, baza de calcul fiind cea descrisă la art. 21, respectiv fie, conform alin.l, solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, fie, conform alin.2, în cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcție în ultimele 6 luni de activitate, media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puțin solda de grad. La media obținută se adaugă solda de grad prevăzută la alin. (1).
Din definițiile date prin lege celor două operațiuni, stabilirea pensiei și actualizarea pensiei, rezultă că ele sunt diferite și suportă prin urmare un regim juridic diferit.
In condițiile în care legiuitorul a prevăzut că actualizarea se face în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 - 24, în condițiile în care în art. 22 se prevede că procentele se aplică la baza de calcul( baza de calcul fiind cea definită în art. 21), fară să facă trimitere și la dispozițiile art. 78 din Legea nr. 164/2001 și la majorarea procentului prevăzut de acest text de lege, în condițiile în care actualizarea drepturilor de pensie este un beneficiu acordat pensionarului, dar a cărui exprimare în practică diferă de procedura de stabilire a drepturilor de pensie, pârâtul nu poate fi obligat la actualizarea drepturilor de pensie prin includerea procentului de contribuție la pensia suplimentară, anteriordatei de intrare în vigoare a OUG nr. 77/2007.
Prin Legea nr. 14/2008, atât dispozițiile art. 78 alin.l cât și
dispozițiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, au fost modificate.
în forma modificată prin acest act normativ, dispozițiile art. 78 alin.l din Legea nr. 164/2001, sunt în sensul căpentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordăla stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condițiile art. 22 - 24 și ale art. 78 alin. (1), un spor procentual, a cărui valoare este menționată expres în lege.
Prin Legea nr. 14/2008 prevederile art. 48 din Legea nr. 19/2000, au fost modificate, fiind în sensul că cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează: ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime/salariul de bază al funcției îndeplinite/indemnizația lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției maxime avute la data trecerii în rezervă,în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22 -25, 33și art 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.
Așadar, după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008, exista temei legal pentru ca la actualizarea pensiei să fie avut în vedere și procentul de contribuție la pensia suplimentară.
Cu toate acestea, potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001, modificate prin OUG nr. 77/2007, pensia militară de stat stabilită șiactualizatăîn condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei. Cum baza de calcul este raportată la un întreg, respectiv 100%, iar, în speță, și fără aplicarea procentului aferent contribuției de la pensia suplimentară, aceasta ar fi de 106% și cu procentul de 6% referitor la contribuția la pensia suplimentară ar determina un procent de 112%, cererea nu poate fi admisă, deoarece nu există un temei legal care să permită actualizarea pensiei peste plafonul de 100%.
Or, dispozițiile art. 25 din Legea nr.164/2001modificată prevăd că pensia nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Așa cum rezultă din dispozițiile legale menționate, contribuția la fondul de pensie suplimentară atrage doar acordarea unui spor procentual(iar nu un alt tip de pensie) numai că acest spor procentual, alături de celelalte elemente ale bazei de calcul nu pot depăși baza de calcul, adică 100%o din aceasta.
In ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 164/2001 modificată prin OUG nr. 77/2007 aprobată prin Legea nr.-%, cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
Conform dispozițiilor alin.2 din acest text de lege, prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, pentru pensiile militare aflate în plată la această dată, la prima actualizare, conform art. 48 alin. (l)lit. a).
Prin urmare, considera tribunalul ca în mod corect pârâtul a reținut în întâmpinare că dispozițiile art. 24 din Legea nr. 164/2001 astfel cum au fost modificate prin Legea nr.14/2008se aplică doar de la prima actualizare efectuată în data de0l.04.2008,doar că și în această privință trebuie avute în vedere și respectate dispozițiile art. 25 din Legea nr. 164/2001 modificată prin OUG nr. 77/2007, conform cărora pensia militară de stat stabilită șiactualizatăîn condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Ca atare nici sub acest aspect acțiunea nu este întemeiată.
In ceea ce privește cererea referitoare la obligarea pârâtului de a ține cont de sporurile specifice grupei de muncă, Tribunalul constată, din modul de calcul expus de către pârât în întâmpinare, că la stabilirea procentului care se aplică la baza de calcul a pensiei a fost avut în vedere faptul că reclamantul a realizat vechime în serviciu în condiții speciale de muncă, motiv pentru care nici sub acest aspect acțiunea nu este întemeiată.
În termen legal, împotriva acestei sentințe au formulat recurs ambele părți:
Prin recursul său, recurentul-reclamant G critică sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Instanța de fond a pronunțat o sentință parțial netemeinică, făcând o aplicare greșită a legii în calculul cu titlu exemplificativ de la pagina 9, în care nu a ținut seama de faptul că prin mărirea bazei de calcul a pensiei cu procentul cuvenit indemnizației de clasificare, pensia militară de stat ce se cuvine reclamantului nu mai depășește baza de calcul, chiar dacă se acordă și procentul de 10% prin aplicarea prevederilor OG 77/2007.
Instanța a aplicat greșit legea și când a limitat în timp includerea primei de clasificare și a primei de zbor în baza de calcul a pensiei, căci acestea reprezintă un drept câștigat, de care reclamantul beneficiaza în mod legal, chiar și în cazul modificării sau abrogării legii care i l-a acordat, potrivit principiului ultraactivității legilor, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, inclusiv prin Decizia nr.440 din 10.05.2007, publicată în nr. 370/31.05.2007. La acordarea drepturilor de pensie sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data pensionarii, iar titularii drepturilor, în raport cu reglementările legale sub imperiul cărora se înscriu la pensie, beneficiază de aceste drepturi în continuare.
Instanța de fond trebuia să oblige pârâta la includerea primelor de clasificare și de zbor în baza de calcul a pensiei și după abrogarea prin OG nr 15/2007 a dispozițiilor Legii nr. 138/1999, Anexa 3, pct IV, cf. nr 440/2007, căci Ordonanța nu are efect retroactiv pentru cei care au avut anterior aceste prime, ci pentru cei care nu le mai au după abrogarea Anexei 3.
principiul ultraactivității legii și nr 440/2007 a Curții Constituționale, instanța de fond a pronunțat o sentință netemeinică, limitând în timp includerea primelor de clasificare și de zbor în baza de calcul a pensiei la data apariției OG nr 15/2007.
Privitor la pensia suplimentară, recurentul reclamant arata ca instanța de fond aplică greșit legea 164/2001 când motivează că aceasta prevede "doar acordarea unui spor procentual", și că "acest spor procentual, alături de celelalte elemente ale bazei de calcul nu pot depăși baza de calcul, adică 100% din aceasta".
Pensia suplimentară nu face parte din pensia militară de stat, având ca temei legal Decretul nr 141 din 7 martie 1967, privind pensiile militare și pensia suplimentară, instituită "din contribuția personală a cadrelor militare" (cf. expunerii de motive), nu din bugetul MApN. Obligației salariatului de a contribui la fond, îi corespunde dreptul corelativ de a primi pensie suplimentară la împlinirea limitei de vârstă pentru pensionare.
Privind prin prisma normelor europene invocate de pârâtă în întâmpinare, fondul de pensii suplimentare este un fond contributiv, constituit din sumele depuse de contribuabili. La pensionarea pentru limită de vârstă li se restituie o sumă proporțională cu contribuția avută.
Din Decizia de pensie nr. -, aflată la dosar, rezultă că la pensia de 5330 lei, se adăuga pensia suplimentară de 962 lei, adică 18% din pensia militară de stat.
Instanța recunoaște dreptul reclamantului de a primi pensia suplimentară, dar nu-l acordă pentru că interpretează greșit actul dedus judecății, considerând că pensia suplimentară ar face parte din pensia de stat și, împreună cu aceasta, nu trebuie să depășească procentul de 100% din baza de calcul, pronunțând astfel o decizie netemeinică.
Prin recursul său, recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale critică sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Soluționând cauza dedusă judecății, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii (art.304, pct. 9 din Codul d e procedură civilă).
Interpretând eronat textele de lege aplicabile în cauză, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea reclamantului, obligând Ministerul Apărării Naționale "să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, prin includerea în baza de calcul a pensiei, a primei de clasificare și a primei de zbor, începând cu data de 12.08.2005, până la data de 01.02.2007".
1. Reclamantul a trecut în rezervă la data de 26.03.1988, iar începând cu data de 01.04.1988 a fost înscris la pensie militară de serviciu în baza prevederilor Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogat.
În baza datelor înscrise în fișa de pensie nr. AC-724/04.04.1988, Direcția financiar - contabilă - Serviciul pensii militare și drepturi sociale a emis decizia de pensie nr. -/25.04.1988 pentru o vechime în serviciu de 42 ani 1 lună și 7 zile, întregită la 42 ani.
Potrivit prevederilor art. 11 din Decretul nr. 214/1977, baza de calcul a era constituită din media retribuțiilor tarifare din 5 ani de serviciu consecutivi in cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergători ieșirii din cadrele permanente, la care se adaugă solda gradului avut la data ieșirii din cadrele permanente.
Perioada de timp aleasă de reclamant a fost de la 26.03.1983 - 26.03.1988. La stabilirea pensiei militare de stat a reclamantului s-au avut in următoarele elemente: soldele de funcții primite în perioada 26.03.1983 - 26.03.1988; gradațiile primite în perioada 26.03.1983 - 26.03.1988; solda ultimului grad militar: colonel; - primele, indemnizațiile sau alte drepturi bănești care conform dispozițiilor legale în vigoare făceau parte din baza de calcul a pensiei - 88.614. (indemnizație de clasificare 71.377 lei + indemnizație de zbor 17.237,82 lei).
La data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de pensiile militare stabilite în baza Decretului nr. 214/1977 se recalculează conform dispozițiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din această lege, având ca bază de calcul lunară brută așa cum este definită la art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Actualizarea pensiilor militare de stat, în conformitate cu dispozițiile art.48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 se face pe baza acelorași elemente ale soldei.
Prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999 dispun că solda lunară se compune din următoarele elemente: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Așa cum rezultă din cele de mai sus, indemnizația de clasificare precum si indemnizația de zbor de care col. (r) Gab eneficiat in perioada cât a fost cadru militar activ nu fac parte din solda lunară brută pentru efectuarea actualizării pensiei militare de stat și, ca urmare, nu există temei legal ca la actualizarea pensiei militare să fie avute în vedere aceste sporuri.
2. Sistemul public de pensii din România (din care face parte și Legea nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România) face parte din pilonul I de securitate socială, guvernat de Directiva 79/7/ Acesta este un sistem legal de pensii, bazat pe principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Sistemul pensiilor militare de stat din România, reglementat de Legea 164/2001, este un sistem ocupațional care se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:
Prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale incidente in speta, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9.proc.civ. Prin urmare, in temeiul art. 312.proc.civ. se va dispune admiterea recursului declarat de paratul Ministerul Apararii Nationale, modificarea sentintei, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata. In ceea ce priveste recursul declarat de reclamant, acesta va fi respins ca nefondat.
Dispozitiile legale aplicate in mod gresit de catre instanta de fond sunt cele referitoare la includerea, in calculul pensiei, a primelor acordate personalului aeronautic militar.
Reclamantul a fost trecut in rezerva in anul 1988, iar drepturile de pensie i-au fost stabilite in baza Decretului nr. 214/1977. Potrivit art. 11 din acest decret, baza de calcul a pensiei era constituita din media retributiilor tarifare din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii ani 10 premergatori iesirii din cadrele permanente, la care se adauga solda gradului avut la data iesirii din cadrele permanente.
Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 164/2001 s-a modificat radical sistemul de stabilire, recalculare si actualizare a pensiilor militare de stat, in sensul ca intregul sistem de calcul nu se mai raporteaza la nivelul retributiilor, soldelor si primelor incasate de solicitant, in perioada de activitate (in 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10), ci la nivelul soldelor pe care le incaseaza cadrele militare in activitate.
Retinand faptul ca cererea de chemare in judecata a fost introdusa la data de 12.08.2008, putem analiza numai modul de calcul al pensiei reclamantului pe perioada de 3 ani anterioara acestui moment, asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, adica pe perioada 12.08.2005-la zi.
La data de 12.08.2005 se incheiase deja procesul de recalculare a pensiilor militare stabilite in baza legislatiei existente anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 164/2001, proces care s-a desfasurat in baza art. 79 din acest act normativ, pe baza metodologiei aprobate prin HG nr. 1188/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Recalcularea mentionata a vizat si pensia reclamantului, care a fost stabilita ca procent dintr-o baza de calcul, determinata numai in raport de anumite elemente prevazute limitativ de art. 3 din HG nr. 1188/2001, respectiv solda de functie corespunzatoare functiei maxime exercitate la data trecerii in rezerva, solda de grad corespunzatoare ultimului grad militar avut la data trecerii in rezerva, solda de merit, indemnizatia de comanda, gradatii si indemnizatia de dispozitiv. Nu au intrat in acest calcul niciun fel de prime orare de zbor sau prime de clasificare.
Incepand cu data de 01.10.2004 s-a trecut deja la actualizarea pensiilor militare aflate in plata (atat cele care au fost supuse procesului de recalculare, in baza art. 79 din lege, cat si cele stabilite direct in baza Legii nr.164/2001). Aceasta actualizare reprezinta si in prezent singurul procedeu de majorare (indexare, in sens larg), a pensiilor militare si se desfasoara conform art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001, adica ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei.
In concret, aceasta actualizare presupune modificarea soldei de functie si/sau a soldei de grad (ca elemente componente ale bazei de calcul a pensiei), in functie fie de noii coeficienti de ierarhizare stabiliti pentru functia sau gradul cadrelor militare in activitate, fie de noua valoare de referinta sectoriala. Celelalte elemente care fac parte din baza de calcul a pensiei raman neschimbate, astfel ca, dupa efectuarea actualizarii, noua baza de calcul a pensiei militare de stat se compune din elementele mentionate mai sus, configurate deja, in cazul reclamantului, cu ocazia efectuarii recalcularii in baza art. 79 din Legea nr. 164/2001,si anume:
-solda de functie corespunzatoare functiei maxime exercitate la data trecerii in rezerva (eventual majorata, in raport de noua solda de functie a cadrelor militare in activitate);
- solda de grad corespunzatoare ultimului grad militar avut la data trecerii in rezerva (eventual majorata, in raport de noua solda de functie a cadrelor militare in activitate);
- solda de merit (daca a beneficiat de ea in ultima luna de activitate);
- indemnizatia de comanda (daca a beneficiat de ea in ultima luna de activitate);
- gradatii;
-indemnizatia de dispozitiv.
Dupa cum se poate observa, nici in acest calcul nu sunt cuprinse niciun fel de prime orare de zbor sau prime de clasificare, astfel ca prima instanta a facut o gresita aplicare a legii sub acest aspect.
Curtea mai noteaza si faptul ca, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 164/2001, au fost abrogate, prin efectul art. 88 din acest act normativ, orice dispozitii legale contrare. Asa cum s-a aratat mai sus, Legea nr. 164/2001, prin instituirea unui nou sistem de calcul si actualizare a pensiilor militare, care se raporteaza nu la sumele efectiv incasate de solicitant in perioada de activitate, ci la cele pe care le incaseaza in prezent cadrele militare in activitate, a abrogat implicit orice dispozitii contrare anterioare, asa cum era si cea cuprinsa in pct. IV din anexa 3 Legii nr. 138/1999, care prevedea includerea in baza de calcul a pensiei a primelor mentionate.
Abrogarea expresa a acestei dispozitii legale prin OG nr. 15/2007 nu reprezinta decat confirmarea unei abrogari implicite care a avut loc anterior, prin efectul art. 88 din Legea nr. 164/2001.
In consecinta, Curtea constata ca nu exista niciun temei legal pentru includerea in baza de calcul a pensiei reclamantului a primelor orare de zbor si a primei de clasificare, hotararea tribunalului urmand a fi modificata sub acest aspect.
In ceea ce priveste recursul declarat de reclamant, acesta urmeaza a fi respins, atat pentru considerentele expuse anterior, ca fundament pentru admiterea recursului Ministerului Apararii Nationale, cat si pentru urmatoarele motive:
Recurentul reclamant sustine, in esenta, ca dreptul de a i se recalcula pensia prin includerea primei de clasificare si a primei de zbor in baza de calcul nu trebuia limitat in timp, pana la data de 01.02.2007, iar pensia suplimentara i se cuvine ca drept distinct, care se adauga la pensia militara de stat.
Chestiunea includerii primelor in baza de calcul a pensiei a fost deja analizata si Curtea nu va mai repeta argumentele.
Referitor la procentul pentru perioada de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, Curtea urmeaza sa faca urmatoarele distinctii:
Art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001, in forma in vigoare anterior modificarii survenite prin OUG nr. 77/2007, aprobata prin Legea nr. 14/2008, dispunea "Cuantumul pensiilor militare se actualizeaza-ori de cate ori se majoreaza solda de grad si/sau solda functiei maxime ale cadrelor militare in activitate, potrivit gradului militar si functiei exercitate, avute la data trecerii in rezerva, in raport cu procentul de stabilire a pensiei in conditiile prevazute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasa luata in considerare la calculul pensiei."
In urma modificarii survenite prin OUG nr. 77/2007 aprobata prin Legea nr. 14/2008 (aplicata efectiv cu ocazia primei actualizari, care a avut loc la data de 01.04.2008), se face referire expresa nu numai la art. 22-24, ci si la art. 25, art. 33 si art. 78, acesta din urma fiind cel mai important in contextul de, intrucat se refera la procentele cuvenite pentru perioada de contributie la fondul pentru pensia suplimentara.
Apararile paratului in sensul ca acest procent s-a valorificat in perioada 01.04.2001-01.04.2008 numai cu ocazia stabilirii pensiei, nu si la actualizarile ulterioare, nu poate fi primit.
Pentru o corecta interpretare trebuie avute în vedere in primul rand dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea nr.164/2001, care face aplicarea principiului contributivității în mod corespunzător și in cazul pensiilor militare.
Dupa cum s-a aratat mai sus, ceea ce se modifica, in cazul actualizarilor ulterioare, nu este procentul care se aplica asupra bazei de calcul (care, odata determinat, ramane acelasi), ci numai unele dintre elementele componente ale bazei de calcul, si anume solda de grad si/sau solda de functie. O interpretare contrara ar putea conduce la situatia absurda ca pensia sa scada cu ocazia actualizarii, desi actualizarea in sine este un procedeu prevazut in favoarea pensionarilor militari, ca mijloc de marire a pensiilor, atunci cand se majoreaza soldele de functie si/sau de grad ale cadrelor militare in activitate. Astfel, cu titlu de exemplu, daca la data de 01.03.2007 se stabileste o pensie militara de stat, cu luarea in considerare si a unui procent de 9% pentru contributia la pensia suplimentara, rezultand un procent total care se aplica asupra bazei de calcul de 92%, iar la data de 01.04.2007 pensionarul "beneficiaza" de actualizarea pensiei, in acest caz, cu ocazia actualizarii, procentul de 9% ar trebui scos din calcul, iar noul procent care se aplica asupra bazei de calcul ar fi de 83%. In consecinta, interpretarea propusa de parat este contrara spiritului legii, fiind pur literala.
Problema in speta de este aceea ca, desi, de principiu, la calculul pensiilor militare de stat trebuia luat in calcul, pe perioada 01.04.2001-01.04.2008, si acest procent corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, reclamantul trebuia sa solicite acest lucru in forma prevazuta de lege, si anume in forma contestatiei impotriva deciziei de pensionare, adresata Comisiei de Contestatii Pensii din cadrul Ministerului Apararii, iar in cazul unui raspuns nefavorabil, sa se adreseze cu contestatie la instanta de judecata.
Din inscrisurile aflate la dosar rezulta ca reclamantul nu a contestat in niciun fel deciziile de pensionare prin care i s-au stabilit drepturile de pensie pentru perioada relevanta in speta, astfel ca aceste decizii au devenit definitive, conform art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001.
In lipsa unei astfel de contestatii formulate in termen legal, nu mai pot fi puse in discutie aspecte referitoare la neluarea in considerare a procentului corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara.
Cu alte cuvinte, paratul a exprimat o pozitie din punct de vedere juridic cu privire la actele care i-au fost prezentate si la modul in care intelege sa aplice dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001. Nemultumirea privind modul in care paratul a actualizat drepturile de pensie ale reclamantului, prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor art. 48 alin. 1 lit. a, nu poate fi exprimata decat in forma prevazuta de lege (contestatie), ceea ce reclamantul a si facut, sesizand Tribunalul B la data de 12.08.2008, dar dupa implinirea termenului legal de 30 de zile de la comunicare.
Daca am aprecia cererea de recalculare a pensiei cu luarea in considerare a procentului corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, ca pe o cerere de sine statatoare, atunci, prin repunerea in discutie a acestui aspect, s-ar ajunge la eludarea dispozitiei legale imperative din art. 54 din Legea nr. 164/2001, care prevede termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei pentru contestarea acesteia.
Reclamantul a depus in sprijinul recursului formulat alte hotarari judecatoresti, cu titlu de practica judiciara, prin care s-a hotarat acordarea acestui spor, dar omite din vedere faptul ca situatia sa nu este similara cu cea retinuta in hotararile respective, intrucat el nu a contestat nicio decizie de pensionare.
De altfel, acelasi rationament este valabil si pentru pretentia analizata anterior, si anume cea referitoare la includerea in baza de calcul a pensiei a anumitor prime. Dar Curtea a facut analiza mai sus expusa, intrucat pentru aceasta pretentie nu exista nici macar temei legal, adica nu ar fi putut fi admisa chiar daca ar fi fost solicitata in forma si termenul prevazut de lege.
Nu poate fi retinuta nici incidenta in speta a dispozitiilor art. 56 din Legea nr. 164/2001, intrucat acest text prevede ca "in cazul in care organele de pensii constata unele erori in stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile legale". Or, in cauza de, nu este vorba despre vreo eroare in stabilirea drepturilor de pensie, ci despre un mod de aplicare a unor dispozitii legale, singura cale de remediere a unor deficiente fiind aceea a contestatiei.
de aceste considerente de fapt si de drept, se va dispune admiterea recursului declarat de parat, modificarea sentintei, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata si respingerea recursului declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr.2227/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-.
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Respinge în totul acțiunea ca neîntemeiată.
Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant G împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./20.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
