Obligație de a face. Decizia 5462/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5462
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâta Casa Județeană de Pensii O împotriva sentinței civile nr. 61/29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru administrare probatoriu, recurenta-pârâtă dând curs solicitărilor adresei, iar părțile solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față,
Tribunalul O l t, prin sentința nr. 61 din 29 ianuarie 2009 respins excepția autorității de lucru judecat.
admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de pensii
A fost obligată pârâta să valorifice adeverința nr. 2596 din 29 iunie 2006, și să recalculeze reclamantului drepturile cuvenite cu titlu de pensie.
A respins restul pretențiilor formulate de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la valorificarea salariilor dar și a sporurilor de vechime, stres și fidelitate conform adeverințelor cu nr.2596/29.06.2006 și nr.2780 din 14.07.2006, adeverințe care nu au fost avute în vedere de pârâtă la data emiterii deciziei cu nr.137.417/15.05.2006,deoarece adeverințele de mai sus sunt ulterioare datei emiterii deciziei invocate și prin urmare nu au fost luate în considerare la calcularea pensiei.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat pe considerentul că instanța s-a pronunțat și a luat în considerare două adeverințe cu nr.212/2005 și 4259/2005 sens în care a emis decizia cu nr.137.417/15.05.2006, instanța a constatat că se poate reține o putere de lucru judecat, doar în ceea ce privește salariile și sporurile primite de reclamant, dar nu o
autoritate de lucru judecat, întrucât acțiunea de față poartă între același părți dar temeiurile juridice sunt altele, inclusiv adeverințele pentru care se solicită recalcularea pensiei sunt și cele invocate mai sus.
Prin sentința 780/2006 a Tribunalului O l t, instanța a reținut că la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului s-au avut în vedere cele două adeverințe cu nr.4259/2005 și nr. 212/2005 din care au rezultat salariile și sporurile primite de petent în perioada 01.09.1966 - 01.09.1979 și respectiv 01.09.1979 și 30.04.1996 și 01.06.1999 - 30.09.1999, ori în prezenta cauză reclamantul solicită valorificarea compensațiilor bănești pe perioada 1.06.1982 - 30.09.1989 compensații precizate în adeverința cu nr. 4259/24 octombrie 2005 eliberată de Liceul, -O, și nu sporuri și salarii menționate în adeverința cu nr. 4259 /2005 avută în vedere la pronunțarea hotărârii de mai sus, astfel încât instanța apreciază că nu sunt întrunite în mod cumulativ condițiile cerute pentru a se reține autoritatea de lucru judecat, sens în care urmează a respinge excepția invocată.
În ceea ce privește cele două adeverințe cu nr.2596 din 29.06.2006 și 2780 din 14.07.2006, instanța reținut următoarele:
Sporurile și drepturile salariale menționate în adeverința cu nr. 2596 din 29.06.2006 nu au fost valorificate prin decizia cu nr.- din 15.05.2006, deoarece această adeverință emisă de Liceul Teoretic, O, este ulterioară emiterii deciziei, astfel încât apărările pârâtei urmează a fi înlăturate.
Din cuprinsul acestei adeverințe rezultă că reclamantul a funcționat ca profesor la Liceul Teoretic, în perioada 1.06.1999 - 15.09.1999 realizând în perioada 1.06.1999 - 31.08.1999 un salariu de încadrare de - lei vechi plus - spor de stres (de 24% ) plus - lei (spor fidelitate 15%) + -(spor vechime de 25%) iar în perioada 1.09.1999 - 15.09.1999 a realizat un salariu de încadrare de - lei + - (spor stres de 24%) + 82241 lei(spor de fidelitate 15%) și - lei (spor vechime de 25%), sporul de stres și de fidelitate fiind acordat conform Legii 128/1999 privind statutul personalului didactic.
Instanța a constatat că această adeverință nu a fost luată în calcul de pârâta Casa județeană de Pensii O, sens în care a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să valorifice adeverința cu nr.2596/2006 eliberată de Liceul Teoretic, O, în sensul recalculării pensiei.
În ceea ce privește adeverința cu nr. 2780 din 14.07.2006 instanța reținut că din cuprinsul acesteia, rezultă că a fost salariatul Liceului Teoretic, O în perioada 24-31 mai 1999, realizând un salariu de încadrare pe această perioadă de - lei, un spor de vechime de - lei, un spor de stres de 82771 lei, spor de fidelitate de 51694 lei, dar potrivit adresei cu nr.- din 11.06.2008, pârâta, la stabilirea punctajului mediu anual a luat în calcul salariul de 1.206.199 lei, care reprezintă un venit mai mare decât cel realizat în adeverința de mai sus și prin urmare nu mai pot fi luate în calcul drepturile menționate în această adeverință, sens în care instanța a respins solicitarea reclamantului în ceea ce privește valorificarea adeverinței cu nr.2780/2006.
În ceea ce privesc compensațiile bănești din perioada 1982 - 1989 care au fost acordate în conformitate cu prevederile Decretului nr.46/1982, compensații menționate în adeverința cu nr.4269 /2005 emisă de Liceul -O, instanța a reținut, potrivit adresei cu nr.249 din 5.09.2009, că acestea nu pot fi luate în calcul, deoarece nu constituie spor cu caracter permanent conform legislației în vigoare, deoarece asupra acestor sume nu se datorează contribuția la asigurările sociale de stat, motiv pentru care a respins și acest petit.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul și pârâta, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Motivându-și recursul, contestatorul arată că instanța în mod greșit a reținut că CJP O i-a luat în considerare pentru perioada 24 05- 31 05 1999 un salariu de -lei deși din buletinul de calcul nu rezultă acest lucru.
A mai arătat că în mod greșit nu i-au fost valorificate compensațiile bănești din perioada 01 06 1982-30 09 1989 precizate în adeverințanr.4259/24 10 2005 eliberată de Liceul
Recurentul a mai solicitat ca drepturile să-i fie acordate începând cu data de 01 12 2005 deoarece adeverințele au fost depuse înainte de 31 12 2008,dată la care s-a încheiat etapa de recalculare a pensiilor.
Intimata,în motivarea recursului, a arătat că instanța de fond,la pronunțarea soluției a avut în vedere sporurile și salariile menționate în adeverința nr.2596/29 06 2006 dar aceasta este emisă ulterior deciziei nr.137.417/15 05 2006.
A mai arătat că instanța de fond,deși reține autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește salariile și sporurile pentru perioada 01 06 1999-15 09 1999,totuși obligă CJP O să ia în considerare adeverința nr.2596/29 06 2006 care privește tot salariile și sporurile din perioada 01 06 1999-15 09 1999.
A mai susținut că instanța de fond în mod greșit a obligat CJP O să ia în considerare salariile și sporurile din adeverință care sunt mai mici decât cele menționate în carnetul de muncă și ar conduce la scăderea punctajului mediu anual.
În drept a invocat dispozițiile Codului d e procedură civilă.
La data de 13 04 2009 recurentul contestator a depus întâmpinare la recursul formulat de CJP O prin care a solicitat respingerea acestui recurs ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond cu privire la aceste aspecte.
La data de 14 05 2009 CJP Oad epus întâmpinare la recursul formulat de contestator solicitând respingerea acestui recurs ca nefondat.
S-a depus la dosar copia carnetului de muncă,decizia de pensionare nr.-/1 07 2007,buletinul de calcul și desfășurătorul cu datele privind activitatea în muncă.
Recursul formulat de contestatorul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică privind faptul că în perioada 24 05 -31 05 1999 nu i s-a luat în considerare un salariu de 1.206.199 lei este nefondată deoarece din desfășurătorul cu datele privind activitatea în muncă (fila 44,dosar recurs) la rubrica sumă contributivă, pentru perioada 24 05-01 06 1999,este menționată suma de - lei.
Cu privire la compensațiile de care a beneficiat în perioada 1982-1989 în conformitate cu Decretul nr.46/1982,Curtea constată că instanța de fond în mod corect a respins această cerere deoarece art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevede elementele pe baza cărora se recalculează pensia respectiv salariile brute sau nete,după caz,și sporurile cu caracter permanent astfel că instanța de fond în mod corect a reținut că sumele de bani obținute cu titlu de compensație nu îndeplinesc aceste condiții și nu pot fi luate în considerare.
Această concluzie este susținută și de faptul că,pentru aceste compensații,nu se datora contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat deoarece conform art.6 alin.1 din Decretul nr.46/1982 retribuția în acord, sporurile, indemnizațiile, premiile, celelalte drepturi de retribuire, precum si orice alte drepturi si obligații care se determina, potrivit legii, în funcție de nivelul retribuției se stabilescfără a se lua în considerare majorările de retribuție prevăzute la art. 1.
Cu privire la menționarea datei de la care se recalculează drepturile de pensie prin valorificarea unor adeverințe,Curtea consideră că nu este necesar să se efectueze aceste mențiuni deoarece,în cazul recalculării pensiilor stabilite conform Legii nr.3/1977,potrivit OUG.nr.4/2005, regula este că se acordă de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii.
În speța de față,recurentul contestator a formulat mai multe cereri în care a solicitat valorificare acestor adeverințe,cereri soluționate nefavorabil, astfel că este un fapt necontestat că s-a adresat intimatei în termenul de 3 ani,prevăzut de art.7 alin.5 din OUG.nr.4/2005.
Recursul formulat de intimata CJP O este nefondat pentru următoarele considerente:
Excepția autorității de lucru judecat invocată ca motiv de recurs,este nefondată deoarece,prin sentința nr.780/11 09 2006 Tribunalului O l t(filele 14-16,dosar fond) în raport de care susține recurenta că există autoritate de lucru judecat s-a stabilit, pe de o parte,că, s-au avut în vedere cele două adeverințe nr.4295/2005 și nr.212/2005 din care au rezultat salariile și sporurile primite de petent în perioada 01 09 1966-01 09 1979 și respectiv 01 09 1979-30 04 1996 și 01 06 1999-30 09 1999" pentru ca apoi,când detaliază, să facă referire doar la sporul de dirigenție și sporul de vechime,și să rețină că au fost luate în considerare la stabilirea pensiei.
Cu privire la sporul de stres și sporul de fidelitate a apreciat că are posibilitatea să solicite recalcularea pensiei în situația în care va obține o adeverință astfel că nu a soluționat fondul cauzei iar hotărârea nu a căpătat autoritate de lucru judecat cu privire la aceste aspecte.
Contestatorul a depus ulterior adeverința nr.2596/29 06 2006 emisă de Liceul Teoretic, " O care cuprinde salariul de încadrare și sporurile de stres,fidelitate și vechime de care a beneficiat în perioada 01 06 1999-15 09 1999,solicitând valorificarea acestor elemente la recalcularea pensiei,cereri respinse de intimată.
Instanța de fond în mod corect a obligat intimata CJP O să ia în considerare la recalcularea pensiei mențiunile din această adeverință deoarece în desfășurătorul cu datele privind la activitatea în muncă (fila 44,dosar recurs) pentru perioada 01 06 1999-01 10 1999 la rubrica sumă contributivă este menționată suma - lei iar la sporuri este menționat procentul de 39 % ca fiind inclus în salariu,spor de vechime 25 % și procentul de 5 % pentru pensie suplimentară dar din adeverința nr.2596/29 06 2006 reiese că în perioada 01 06 1999-31 08 1999 contestatorul a avut un salariu de încadrare de 1263 637 lei,spor de stres de 24 %-303 273 lei,spor fidelitate 15 %-- lei și spor vechime 25 % -- lei.
Curtea constată că intimata CJP O nu a luat în considerare decât salariu de încadrare menționat în carnetul de muncă - lei și sporul de vechime reținând greșit că sporul de stres și fidelitate menționate în adeverința nr.2596/29 06 2006 fac parte din acest salariu atâta timp cât mențiunile din această adeverință sunt în sensul că,pe lângă salariul de încadrare, a mai beneficiat (în plus) și de sporul de stres și de sporul de fidelitate.
Față de aceste aspecte,Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă,urmează să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamantul și pârâta Casa Județeană de Pensii O împotriva sentinței civile nr. 61/29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran - - - | JUDECĂTOR 3: Marin - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/09 11 2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Marin
