Obligație de a face. Decizia 6218/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5464/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6218/
Ședința publică de la 04 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa Județeană de Pensii și Alte Drepturi C împotriva sentinței civile nr.651 din data de 15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (1809/C/2009), în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"obligația de a face."
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenta Casa Județeană de Pensii și Alte Drepturi C și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 20.10.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere împrejurarea că ambele părți în cauză, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.651 din data de 15.06.2009, pronunțată în dosarul nr- (1809/C/2009), Tribunalul Călărași - Secția Civilă a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 27.05.2006, invocată de pârâtă; a admis în parte cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform OUG nr.4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani; a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia recalculată reclamantului potrivit sentinței și pensia încasată, începând cu data de 27.05.2006 și a respins capătul de cerere privind plata diferențelor de pensie pe perioada 01.09.2005 - 26.05.2006.
În motivarea soluției, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile anterioare perioadei de 3 ani de la data introducerii cererii.
Potrivit deciziei de pensionare nr. 85524/18.06.1996, reclamantul, la data pensionării, a avut o vechime în grupa I de muncă de 21 de ani și 15 zile, determinată în baza Legii nr. 3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta a avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 3/1977.
În cauză, în raport de data la care drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite, respectiv 01.04.1996, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din nr.OUG 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor nr.HG 1550/2004.
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, în cazul reclamantului, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 21 de ani și 15 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică de 20 de ani.
De altfel, a mai reținut prima instanță, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr.40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că pentru asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă și ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 -31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, întrucât Legea nr.19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 01 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs motivat Casa Județeană de Pensii C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa Județeană de Pensii Caa rătat că recalcularea drepturilor de pensie ale intimatului s-a făcut în mod corect în baza prevederilor HG nr.1550/2004 și ale OUG nr.4/2005, acte normative în raport de care stagiul de cotizare care trebuie utilizat este cel de 30 de ani.
Legea nr.3/1977 nu mai este în vigoare și nu ultraactivează.
Instanța de fond în mod eronat a interpretat prevederile legale mai sus evocate, întrucât reclamantul putea beneficia doar de acordarea pensiei mai devreme decât dacă ar fi desfășurat activitatea în grupa a III-a de muncă, prin reducerea vârstei de pensionare ca urmare a faptului că a lucrat în condiții speciale de muncă, respectiv în grupa a I-a de muncă.
Totodată, a mai susținut recurenta, că acțiunea reclamantului este inadmisibilă, deoarece, conform art.89 din Legea nr.19/2000, pensionarul are dreptul la revizuirile și modificările legale, când se constată erori în stabilirea și plata pensiei.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Nu poate fi primită critica recurentei potrivit căruia acțiunea reclamantului ar fi inadmisibilă, în raport de dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, câtă vreme, în conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) din OUG nr.4/2005, cu modificările și completările ulterioare, decizia de recalculare a drepturilor de pensie poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare.
Totodată, alin.(4) al aceluiași text legal dispune în sensul că, în situația în care se constată erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuită din oficiu, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Cum intimatul a fost pensionat în baza legii nr.3/1977, pensia sa fiind recalculată în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005, prin decizia nr.85524 din 15.06.2005, începând cu data de 01.09.2005 (fila 24 din dosarul instanței de fond), Curtea reține că dispozițiile legale mai sus menționate sunt incidente în cauză.
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. 85524/18.03.1996, definitivă (fila 28 dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 21 de ani și 15 zile, cum corect a reținut instanța de fond.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 2 alin. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, decizie la care în mod corect Tribunalul s-a raportat.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul intimatului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 din Codul d e procedură civilă.
Cum prima instanță a interpreta corect materialul probator administrat în cauză și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea va respinge ca nefondat recursul, în baza art.312 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr.651 din data de 15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (1809/C/2009), în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.11. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red:UL
Tehnored:
4 EX./12.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Cristescu Simona, Rotaru Florentina
