Obligație de a face. Decizia 6319/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-( 3805/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.6319/R/
Ședința publică de la 06 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR- - -
GREFIER -
_____
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.2467 din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect emitere decizie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul,prin apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.15 din 16 iunie 2009 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Iași,lipsă fiind intimatul Ministerul Administrației și Internelor.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Intimatul, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu acte, respectiv concluzii scrise,fotocopie de pe chitanța cu regim special nr.- din data de 16 iunie 2009, în valoare de 500 lei, reprezentând onorariul de avocat,bilet de transport emis de CFR.
După deliberare, Curtea, în temeiul disp.art.167 Cod procedură civilă,consideră utilă, pertinentă și concludentă proba cu înscrisuri,sens în care intimatul,prin apărător,depune la dosar actele susmenționate.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimatul,prin apărător,pune concluzii de respingere a recursului declarat, ca fiind neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, conform chitanței depuse la dosar și deplasarea de la I la B și retur.
Solicită a se avea în vedere că la data întocmirii cererii de acordare a pensiei militare de serviciu,intimatul îndeplinea condițiile prevăzute de lege,după cum urmează:
Legea nr.164/2001 cu modificările și completările ulterioare,în temeiul căreia a solicitat stabilirea pensiei militare de stat este o lege specială, în sensul că reglementează un sistem propriu de pensionare, prin raportare la Legea nr.19/2000.
In conformitate cu prev.art.20 din Legea nr.164/2001,între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime de serviciu,respectiv stagiile de cotizare,în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale. Potrivit disp.art.15 din Legea nr. 164/2001 modificate prin OUG nr.77/2007 care a fost aprobată prin Legea nr.14/2008 cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii,dar au o vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani,beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 ani,proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.
Pe cale de consecință, apreciază că intimatul îndeplinește condițiile cerute de Legea nr.164/2001 referitoare la vechimea în serviciul militar pentru obținerea pensiei militare.
Curtea, în temeiul disp.art.150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2467 din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Casa de Pensii,
A fost anulată decizia nr.-/22.05.2008, emisă de intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Casa de Pensii,
A fost obligat intimatul să emită o deciziei de stabilire a pensiei militare de serviciu, în soluționarea cererii de pensionare înregistrată sub nr.-/7.04.2008, la Casa de Pensii a Municipiului Ba M inisterului Internelor și Reformei Administrative, în favoarea contestatorului pentru perioada de vechime în serviciul militar, condiționat de excluderea acestei perioade din calculul valoric cuantumului pensiei stabilit în sistemul public, începând cu data de 01.05.2008,
A fost obligat intimatul la plata drepturilor de pensie cuvenite, conform prezentei sentințe, începând cu data de 01.05.2008,
A fost respinsă acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată și,
A fost obligat intimatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, către contestator.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, rin p. cererea înregistrată sub nr.-/07.04.2008 la Casa de Pensii a MIRA, conform mențiunilor din decizia emisă de Comisia de contestații, contestatorul a solicitat stabilirea pensiei în sistemul pensiilor militare de stat.
Cererea a fost soluționată, prin decizia nr.-/22.05.2008 de către MIRA - Casa de Pensii, în sensul că s-a dispus respingerea cererii de pensionare, deoarece contestatorul are un titlu de pensie dobândit în sistemul public, fiind beneficiar de pensie pentru limita de vârstă, conform deciziei nr.-/13.05.1999 iar prin titlul de pensie stabilit solicitantului s-a valorificat întreaga vechime realizată de acesta, inclusiv perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art.17 din Legea nr.164/2001, republicată, făcându-se mențiune și despre faptul că dispozițiile art.20 alin.2 din Legea nr.164/2001, nu îi sunt aplicabile.
Această decizie a fost contestată, de către contestator, iar contestația a fost soluționată prin decizia nr.365/03.07.2008 emisă de MIRA - Comisia de Contestații Pensii.
În decizie s-a menționat că partea a fost cadru militar în activitate în perioada 01.03.1966-25.12.1982, după trecerea în rezervă fără îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei militare de stat acesta încadrându-se în muncă. S-a înscris la pensie în sistemul public de pensii, conform deciziei nr.-/13.05.1999 emisă de Oficiul de Pensii
S-a reținut că, prin cererea nr.-/07.04.2008, a fost înregistrat la Casa de Pensii a MIRA dosarul de pensionare, înaintat de IPJ Cererea de stabilire a pensiei militare de stat s-a făcut în condițiile în care partea are deja un titlu de pensie dobândit în sistemul public de pensii, cu 01.05.1999, primind pensie pentru întreaga sa vechime în muncă(stagii de cotizare) și în serviciu (art.17 din Legea nr.164/2001). Din conținutul adresei nr.28293/12.05.2008 a Casei Județene de Pensii I, vechimea totală în muncă din sistemul public cuprinde și perioadele formate din obligații militare.
S-a arătat că prevederile art.194 din Legea nr.19/2000 și cele ale art.20 din Legea nr.164/2001 se referă la înscrieri noi (la persoanele care au vocație la pensie după ce au intrat în vigoare cele două legi) nu și la cele ale căror drepturi au fost deja stabilite și cărora li s-au aplicat principiile care guvernau pensionarea la data deschiderii dreptului la pensie. Potrivit acestor dispoziții legale, drepturile de pensie aflate în plată după data de 10.04.2001 se plătesc în continuare de către sistemul de pensii unde se aflau în plată, iar recunoașterea reciprocă operează numai în cazul noilor înscrieri la pensie.
S-a considerat că asupra cererii formulate de către contestator, prin care se solicita stabilirea pensiei militare, se impunea o soluție favorabilă. Astfel, Legea 164/2001 reprezintă o lege specială, în sensul că reglementează un sistem propriu de pensionare, prin raportare la Legea 19/2000.
Conform dispozițiilor art.1 din acest act normativ dreptul la pensii pentru cadrele militare este garantat de stat și se exercită în condițiile legii iar conform dispozițiilor art.3 de prevederile legii beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere.
S-a avut în vedere că, potrivit dispozițiilor art.15 din Legea nr.164/2001 modificate, prin OUG nr.77/2007, care a fost aprobată prin Legea nr. 14/2008, cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.
De asemenea, s-a apreciat că din copia deciziei emisă de comisia de contestații, rezultă că partea contestatoare are o vechime în serviciu ca militar în activitate realizată în perioada 01.03.1966-25.12.1982.
Potrivit dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001 între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale. In situația prevăzută la alin.1 pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu. de vechime în serviciu prevăzute la art.17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Faptul că partea este titularul dreptului stabilit în sistem public (prin decizia nr.-/13.05.1999 emisă de Oficiul de Pensii I, conform mențiunilor din copia deciziei), confirmă că și cea de a doua condiție impusă de dispozițiile art.15 din Legea nr.164/2001, în forma în care era în vigoare la data depunerii cererii de pensionare, respectiv cea referitoare la vârstă, era îndeplinită.
S-a constatat că partea contestatoare poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militară ca urmare a exprimării opțiunii sale pentru obținerea acestui tip de pensie, întrucât dispozițiile Legii nr.164/2000 coroborate cu cele ale Legii nr.19/2000, nu conțin vreo interdicție legală care să nu permită soluționarea cererii contestatorului în sens favorabil.
Așadar, existența unei decizii de pensionare emisă în baza Legii nr.3/1977 nu poate împiedica deschiderea dreptului în sistemul pensiilor militare de stat, în condițiile în care contestatorul îndeplinește condițiile pentru a obține pensie militară.
De asemenea, este evident că partea nu tinde la valorificarea perioadei de vechime în serviciu, ce stă la baza calculării pensiei militare, în ambele sisteme, pentru că acesta și-a susținut acțiunea pe dispozițiile Legii nr.164/2001 (ceea ce înseamnă aplicarea dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.164/2001 deopotrivă coroborate cu dispozițiile art.194 din Legea nr.19/2000).
Aceasta înseamnă că, evident, partea nu poate beneficia de două tipuri de pensie pentru aceeași vechime, ci vechimea din cele două sisteme servește reciproc doar la deschiderea dreptului la pensie, iar calculul pensiei în sistemul militar se efectuează doar pentru perioada de vechime în serviciu din sistemul pensiilor militare de stat, cu excluderea acesteia din calculul pensiei stabilită în sistemul public, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la stabilirea a două prestații diferite în raport de aceeași vechime.
S-a precizat că soluția pe care o va pronunța nu aduce atingere principiului neretroactivității, deoarece și în speță, aplicarea acestor prevederi se face pentru viitor iar nu pentru trecut.
De asemenea, interpretarea pe care intimatul o dă prevederilor legale, în sensul că dispozițiile art.20 din Legea nr.164/2001 se referă la înscrieri noi, nu intră în conflict cu soluția pronunțată de instanță, deoarece textul de lege nu exclude din categoria posibililor beneficiari ai acestui tip de pensie, persoanele care au avut dobândit un titlu de pensie în sistemul public de pensii, anterior intrării în vigoare a acestei legi. Condiția care trebuie respectată, așa cum anterior s-a precizat în prezentele considerente, se referă la faptul că aceeași perioadă de vechime nu poate sta la baza calculării drepturilor de pensie în două sisteme diferite și de aceea, se impune condiționarea la care s-a făcut anterior referire.
În ceea ce privește data de la care intimatul are obligația de a emite decizie în sensul solicitat, s-a arătat că sunt aplicabile dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr.164/2001, conform cărora pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei ieșirii din rândul cadrelor militare în activitate pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii. Cum dosarul de pensionare a fost depus la 07.04.2008, conform mențiunilor din motivarea deciziei emisă de comisia de contestații pensii, partea are dreptul la pensia militară începând cu data de 01.05.2008.
Instanța de fond a menționat însă că pentru ca obligația de emitere a deciziei în sensul anterior menționat să fie adusă la îndeplinire, și contestatorului îi revine obligația de a face dovada efectuării demersurilor și a rezultatului referitor la excluderea acestei perioade din calculul valorii cuantumului pensiei stabilită în sistemul public, pentru perioada de la care dorește pensia militară, în limitele prevăzute în prezenta sentință.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, care a criticat-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.3041pr.civ. recurentul a arătat că, la data de 01.04.2001 au intrat în vigoare dispozițiile art.194 din Legea nr.19/2000 care se referă la pensii, fiind incidente și dispozițiile art.180 alin.1 din același act normativ, cu modificările și completările ulterioare.
Recurentul a arătat că intimatul - reclamant este pensionar cu pensie la zi calculată pentru toată vechimea, deoarece art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000 stipulează că "Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare".
Așadar, vechimea în serviciu a fost recunoscută (asimilată) ca stagiu de cotizare, cuantumul pensiei fiind direct proporțional cu întreaga vechime, atât în muncă cât și în serviciu, precum și cu drepturile bănești obținute în perioada de activitate în cadrele militare permanente.
Bazându-se pe o aplicare a dispozițiilor legale fără a ține cont de legea în care se încadrează, soluția adoptată de instanța de fond, conduce la plata unei pensii militare pentru o perioadă valorificată în sistemul public de pensii.
Până în luna aprilie 2001, Legea nr.3/1977 și Decretul nr. 14/1977 recunoșteau reciproc vechimea în muncă respectiv vechimea în serviciu, la stabilirea pensiei în oricare sistem, astfel că pensia intimatului - reclamant a fost stabilită pentru întreaga vechime în raport de toate veniturile salariale obținute.
Legislația în vigoare după luna aprilie 2001 (Legea nr.164/2001 și Legea nr. 19/2000) nu mai oferă posibilitatea opțiunii la pensie într-un sistem de pensii, prin renunțarea la pensia stabilită ș plătită în alt sistem de pensii.
Potrivit dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001, republicată și ale art.194 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, între sistemul public de pensii și sistemul pensiilor militare de stat se recunosc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie.
În această situație, pensia militară se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu. Cum legea nu are efect retroactiv, este indiscutabil că dispozițiile la care ne-am referit se aplică de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată.
Așadar, soluția adoptată de instanța de judecată privind aplicabilitatea dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001, republicată, încalcă principiul statuat la art.15 din lege, potrivit căruia cadrele militare care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior trecerii în rezervă pot beneficia de pensie în raport de vechimea în serviciu prevăzută la art.17.
de vechime în serviciu, în înțelesul art.17 din Legea nr.164/2001, care au fost valorificate în sistemul public de pensii până la data de 10.04.2001, se supun reglementărilor în vigoare după acesta dată, respectiv Legii nr.19/2000.
În situația în care Casa de Pensii a ar stabili intimatului - reclamant o pensie militară de stat pentru perioadele de vechime precizate la art.17 din lege și care sunt cuprinse în vechimea pe baza căreia s-a calculat pensia pentru limită de vârstă, acest lucru ar însemna o dublă valorificare acelorași perioade (militar în termen, elev școala militară și cadru militar în activitate) atât în sistemul public de pensii cât și în sistemul militar d e pensii, ceea ce ar conduce la o îmbogățire fără justă cauză a intimatului - reclamant.
Cum în speța dedusă judecății nu sunt aplicabile dispozițiile art.20 alin. 1 și alin.2 din Legea nr.164/2001, republicată, admiterea cererii intimatului - reclamant de înscriere la pensie militară de stat în temeiul art.15 din Legea nr.164/2001, republicată, este neîntemeiată, schimbând în acest mod caracterul constituțional al art.20 din Legea nr.164/2001, motivat de faptul că vechimea pentru care se solicită pensie militară este deja valorificată în sistemul public, potrivit opțiunii intimatului - reclamantul, posibilitate reglementată de legislația în vigoare la data respectivă (Legea nr.3/1977 și Decretul nr.214/1977).
În susținerea celor de mai sus, s-a arătat și faptul că prin Decizia nr.559/25.10.2005 a Curții Constituționale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20, art. 22, art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, în motivare arătându-se că "potrivit art. 10 din lege, sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș, iar art. 11 prevede că pensia de serviciu poate fi pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială".
Curtea Constituțională a apreciat ca fiind evident faptul că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu se află în situații obiectiv diferite, în Sa ^ort cu care este justificat și tratamentul juridic diferențiat.
De asemenea, Curtea a arătat faptul că pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opțiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, însă ținând cont de dispozițiile art.15 din Legea nr.164/2001, nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare dar, cu respectarea anumitor condiții și prin coroborarea cu art.20 din Legea nr.164/2001, republicată.
Situațiile obiectiv diferite în care se află unele persoane impun și un tratament juridic diferențiat, fără ca acest lucru să reprezinte un privilegiu pentru unii și un tratament discriminatoriu pentru alții.
Este adevărat că Legea nr.164/2001, republicată, nu prevede expres că se interzice unui pensionar din sistemul public de pensii să solicite - pentru perioada desfășurată ca și militar - deschiderea drepturilor de pensie în sistemul militar d e pensii, însă pensia militară se acordă numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de această lege (vechimea ca militar să fie nevalorificată).
Din interpretarea dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001, republicată, și art.160 și art.180 din Legea nr.19/2000 rezultă că după luna aprilie 2001 pensia dintr-un sistem de pensii se stabilește doar pentru activitatea desfășurată (și asigurată) în celălalt sistem de pensii, ceea ce conduce la concluzia că nu este permis să se solicite pensie în sistemul militar atâta timp cât acea vechime este luată în considerare și asimilată ca stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
De altfel, o pensie reprezintă un drept social care înlocuiește venitul salarial din momentul în care activitatea salarială nu se mai exercită ca urmare a apariției riscului asigurat. în cazul intimatului - reclamant riscul asigurat a intervenit, și de aceea este deja beneficiarul unei pensii al cărei cuantum este stabilit pentru toată vechimea realizată.
Intimatul - reclamant ar fi avut dreptul la pensie militară (conform art.2 din Legea nr.164/2001, republicată) dacă la stabilirea pensiei în sistemul public ar fi solicitat să nu fie luată în calcul vechimea ca militar, pentru această perioadă fiindu-i stabilită pensie militară (conform art.145 din Legea nr.164/2001, republicată).
Prin întâmpinarea formulată intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, care potrivit dispozițiilor art.306 alin.3 pr.civ. pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.180 alin.1 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare se prevede că "a data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat și pensiile militare, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul prezentei legi".
Totodată, potrivit dispozițiilor art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, "echimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare".
Susmenționatele dispoziții normative ale Legii nr.19/2000, au fost corect interpretate gramatical, sistematic și logic, raportat la dispozițiile art.1 alin.1 și 3 din Legea nr.164/2001, modificată, precum și la cele ale dispozițiilor art.15 și 20 ale aceluiași act normativ.
Dispozițiile art.15 din Legea nr.164/2001 modificată, prin OUG nr.77/2007, aprobată prin Legea nr.14/2008, cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.
Potrivit dispozițiilor art.20 din Legea nr.164/2001 între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale. In situația prevăzută la alin.1 pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu. de vechime în serviciu prevăzute la art.17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
În raport de sus-menționatele dispoziții legale, chiar dacă acest cadru militar a fost trecut în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, în conformitate cu dispozițiile art.3 ale acestui act normativ, el este îndrituit a beneficia potrivit dispozițiilor art.15 și art.20 din Legea nr.164/2001 de pensie militară, stabilită doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
De altfel, prin hotărârea recurată prima instanță reținând nelegalitatea deciziei prin care recurentul a respins cererea prin care intimatul ce îndeplinea condiția legală referitoare la vechimea în serviciu militar pentru a beneficia de o pensie militară, solicita acordarea acestui drept, a reținut în raport de sus-menționatele dispoziții legale, faptul că intimatul este îndreptățit a beneficia de pensie de serviciu, pentru perioada de vechime în serviciu militar, condiționat de excluderea acestei perioade din calculul valoric al cuantumului pensiei stabilite în sistemul public, fiind nefondate sub acest aspect criticile recurentei potrivit cărora intimatul ar beneficia de o dublă valorificare a acelorași perioade de activitate atât în sistemul public de pensii cât și în cel militar.
Chiar dacă dispozițiile Legii nr.164/2001 și Legii nr.19/2000, nu prevăd expres în situația cadrelor militare trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a acestor legi, ce îndeplineau condițiile de vechime în serviciul militar pentru acordarea unei pensii militare un drept de opțiune între pensia stabilită în sistemul public și pensia ce i se cuvine pentru vechimea în serviciul militar, acest drept rezultă din interpretarea logică și sistematică a dispozițiilor sus-menționate ce reglementează posibilitatea deschiderii pensiei militare de stat, doar pentru perioadele de vechime în serviciul militar.
Mai mult, decizia nr.559/25.10.2005, a Curții Constituționale invocată de recurentă, prin motivele de recurs, statuează tocmai în sensul că nu sunt excluse de la beneficiul pensiei militare de serviciu nici fostele cadre militare, în condițiile respectării anumitor condiții, corespunzător art.20 din Legea nr.164/2001, republicată.
Nefondate sunt și susținerile recurentei, potrivit cărora, în condițiile în care cadrului militar trecut în rezervă i s-au stabilit drepturi de pensie în sistemul public și prin valorificarea vechimii în serviciu, acesta nu mai este îndreptățit a solicita pensie în sistemul militar câtă vreme în raport de dispozițiile sus-menționate interpretate logic, acesta poate beneficia de pensie de serviciu, câtă vreme solicită excluderea acestei perioade din calculul cuantumului pensiei stabilite în sistemul public.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.274 pr.civ. Curtea va obliga pe recurent la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.2467 din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către intimat
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
10.11.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Scrob Bianca Antoaneta
