Obligație de a face. Decizia 669/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 7037/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.669R
Ședința publică din data de 05.02.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Opriș Daniela Elena
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6534 din data de 23.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.24680/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "obligație de a face".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul a depus la dosar întâmpinare la data de 28.01.2010, prin serviciul registratură al acestei secții, precum și faptul că recurenta a solicitat soluționarea cauzei conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6534 din data de 23.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.24680/3/AS/2009, a fost admisă cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, a fost obligată pârâta să emită decizie de pensionare și să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani la stabilirea punctajului mediu anual, începând cu data de 10.06.2006, precum și la plata diferențelor dintre pensia primită și pensia cuvenită începând cu data de 10.06.2006.
Prin aceeași sentință, a fost obligată pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.- din 13.02.2008, pârâta a recalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, stabilind în favoarea acestuia o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 509 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1.71940 puncte, și că întrucât pensia aferentă punctajului mediu anual recalculate, în suma de 509 lei este mai mică decât pensia aflată în plată, în suma de 599 lei, aceasta din urmă se menține până când pensia rezultată prin înmulțirea punctajului mediu anual recalculate cu valoarea unui punct de pensie va depăși valoarea pensiei în plată.
S-a constatat că, din buletinul de calcul aferent deciziei rezultă că pârâta a utilizat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
S-a considerat că, drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut în baza Legii nr.3/1977, acestea fiind stabilite inițial în data de 01.12.1996. Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut în vedere pentru a verifica dacă pârâta a aplicat în mod corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
S-a ținut seama că, potrivit art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977".
S-a precizat că, în Legea nr.3/1977 se arată la art.14 că pentru o activitate desfășurata în grupa întâi de muncă de cel puțin 20 ani stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.
S-a menționat că, în speța de față, reclamantul a desfășurat timp de peste 20 ani activități încadrate în grupa întâi de muncă.
S-a avut în vedere și că, în acest sens sunt s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.40/22.09.2008, în dosar nr.16/2008, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că Dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - decizie care este obligatorie potrivit art.329 alin.3 pr.civ.
S-a apreciat că, raportând situația de fapt expusă la dispozițiile legale menționate, acțiunea este întemeiata, întrucât pensia reclamantului trebuia calculata pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând soluția pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că entința instanței de fond este criticabila sub aspectul analizării probelor administrate al aplicării greșite a prevederilor legale, deoarece potrivit Normelor Metodologice de Aplicare a HG nr.1550/2004 emise ce CNPAS, singurii beneficiari ai stagiilor complete de cotizare de 15, 20, si 25, sunt cei care au beneficiat in momentul ieșirii la pensie de o lege speciala care sa le confere aceste drepturi.
S-a învederat instanței de recurs faptul ca reclamantul nu a beneficiat de nicio lege speciala, deci prin urmare, conform prevederilor Legii nr.19/2000 si Normelor de Aplicare a HG nr.1550/2004, emise de CNPAS, acesta nu poate beneficia de un stagiu complet de cotizare de 20 ani la stabilirea drepturilor de pensie, iar anterior intrării in vigoare a Legii nr.19/2000 locurile de munca erau încadrate potrivit legii nr.3/1977 in grupe de munca respectiv: - grupa I de munca si grupa a II de munca.
Noua lege a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de munca, iar grupa I si II de munca pe Legea nr.3/1977 nu sunt asimilate de Legea nr.19/2000 in cadrul condițiilor speciale de munca.
Prin art.43 legea nr.19/2000 stabilește norme derogatorii cu privire la stagiu si vârsta de pensionare pentru cei care si-au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții speciale, nu in grupa I de munca potrivit Legii nr.3/1977.
Recurenta a susținut că, în mod greșit instanța de fond a considerat ca Normele CNPAS, precum si interpretarea legii de către Casa de Pensii a Municipiului B sunt eronate, deoarece atâta timp cat legiuitorul a promulgat o lege speciala, se înțelege că aceasta se aplica numai în anumite situații, nelăsând loc de interpretări ulterioare.
S-a mai criticat și obligarea Casei de Pensii a Municipiului B la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 600 lei, onorariu care ar fi trebuit cenzurat de către instanța de fond în temeiul art.274 alin.3, având in vedere speța, cat si singurul termen de judecata, la care aceasta a fost soluționată.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată cu care a investit prima instanță, intimatul-reclamant a solicitat obligarea recurentei pârâte la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor sale de pensie în conformitate cu dispozițiile OUG nr.4/2005, prin care, la stabilirea punctajului mediu anual și a drepturilor de pensie ale primului să se utilizeze stagiul de cotizare prevăzut de dispozițiile speciale ale art.14 din Legea nr.3/1977 la care fac trimitere dispozițiile art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public.
Curtea mai reține că potrivit art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977".
Art.14 din Legea nr.3/1977 prevede la alin.1 "persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă", alin.2 al aceluiași articol "pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile", iar prin alin.3 "persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă".
Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor ce lucrau în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce lucrau în grupa a Il-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005, în raport de stagiul de cotizare prevăzut de această normă specială.
De asemenea, se reține că, prin decizia nr.40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că dispozițiile art.77 alin.2, raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Decizia sus menționată este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.3 pr.civ. în ceea ce privește dezlegarea dată problemelor de drept supuse judecății.
Va fi înlăturată și critica privind acordarea cheltuielilor de judecată reclamantului de către instanța de fond, deoarece recurenta a căzut în pretenții, iar în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.274 alin.3 pr.civ. aceste prevederi nu sunt imperative, iar, pe de altă parte, onorariul de 600 lei nu este nepotrivit de mare față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat ce nu s-a mărginit doar la reprezentarea reclamantului în instanță ci și la întocmirea și redactarea acțiunii, precum și la strângerea și depunerea înscrisurilor necesare cauzei, precum și la susținerea concluziilor orale.
Pentru considerentele arătate, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
În temeiul art.274 pr.civ. va fi obligată recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.6534 din data de 23.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.24680/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul.
Obligă recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
16.02.2010
Jud. fond: Dalina;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Opriș Daniela Elena
