Obligație de a face. Decizia 6833/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.5338/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6833/
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Farmathy Amelia
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de către recurentul-contestator, împotriva sentinței civile nr.4446 din data de 25.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.48671/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații Camera Deputaților, Casa de Pensii a Municipiului B și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - având ca obiect "obligația de a face".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 17 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera văzând și dispozițiile art.260 alin.(1) Cod proc. civ. a amânat pronunțarea pentru data de 24.11.2009, când a dat următoarea decizie:
C U T E A,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 14.08.2009, recurentul a criticat sentința civilă nr.4446/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48671/3/AS/2008, solicitând acordarea unor daune morale și materiale 1 leu.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că prin soluția pronunțată instanța de fond nu a respectat dispozițiile art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006, acestea din urmă intrând în contradicție cu prevederile art.155/2003.
Recurentul a susținut în legătură cu modul de actualizare al pensiei sale împrejurarea potrivit căreia componentele din salariu nu pot fi considerate venituri, ci salariul este parte componentă a venitului brut lunar, venituri care cumulează toate salariile lunare avute în toate locurile de muncă.
Recurentul a criticat de asemenea nemotivarea soluției de respingere a aplicării sporului de condiții vătămătoare în procent de 10% din salariul de bază și a susținut că OUG nr.100/2007 care modifică art.82 din Legea nr.303/2004 nu poate fi aplicat retroactiv, înainte de 17.04.2008, aplicarea dispozițiilor art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006 și art.82 din Legea nr.303/2004 (în forma dinaintea intrării în vigoare a OUG nr.100/2007) reprezentând un drept câștigat.
Recurentul nu a invocat nici unul din subpunctele art.304 Cod pr.civilă în susținerea recursului sau dispozițiile art.3041Cod pr.civilă.
Intimata Camera Deputaților a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității în legătură cu capetele cererii de recurs care nu au format obiectul judecății la fond, iar în ceea ce privește criticile expuse în cererea de recurs, a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate.
Asupra recursului formulat de recurentul, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.4446/25.05.2009 Tribunalul Bucureștia admis în parte acțiunea formulată de recurentul-reclamant, a dispus anularea deciziei nr.-/04.08.2008 a Casei de Pensii a Sectorului 3 și a debitului stabilit prin această decizie și a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea soluției în privința pretențiilor respinse ca neîntemeiate, Tribunalul a arătat că actualizarea pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari nu se face prin indexarea pensiei actuale avute în ultima lună cu coeficientul de majorare prevăzut în actul normativ care majorează salariile, ci procentul de actualizare pentru aceste pensii se aplică numai la salariul de bază și sporurile permanente ce nu fac parte din salariul de bază, potrivit dispozițiilor art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006.
Instanța de fond a mai arătat că pensia funcționarului public se recalculează în raport de dispozițiile art.92 din Legea nr.303/2004, acest proces de recalculare derulându-se cu respectarea legilor în vigoare la data recalculării, iar nu cu luarea în considerare a formei legilor de la momentul pensionării, fiind interzisă micșorarea cuantumului pensiei pentru că prin reactualizare s-a avut în vedere doar funcționarea ipotezei în care pensionarul poate câștiga în privința cuantumului pensiei ca efect al procesului de actualizare.
Curtea apreciază raționamentul Tribunalului București ca fiind legal și corect în considerarea următoarelor argumente:
La data de 24.06.2008, dată la care intimata Camera Deputaților a emis adeverința nr.57/5365, contestată de reclamantul-recurent, dispozițiile art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006 aveau următorul conținut: pensiile funcționarilor publici se actualizează în condițiile alin.3 (alineat ce face referire la dispozițiile art.82 din Legea nr.303/2004), în raport cu nivelul salariului brut al unui funcționar public parlamentar în activitate, cu aceeași vechime, nivel de salarizare și funcție publică.
La data de 24.06.2008, art.82 alin.(1) din Legea nr.303/2004 prevedea că: în cazul pensionării, magistrații (cărora erau asimilați funcționarii publici parlamentari) aveau dreptul la pensie de serviciu, în cazul realizării condițiilor de vechime și de vârstă, stabilită în cuantum procentual la 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitatea înaintea pensionării.
Prin urmare, baza de calcul este reprezentată, în privința actualizării pensiei de serviciu a funcționarului, de nivelul salariului brut al unui funcționar parlamentar cu aceeași vechime nivel de salarizare și funcția publică, cu cele avute de salariatul pensionat la momentul pensionării.
salariului este definită de dispozițiile art.155 din Legea nr.53/2003. Potrivit acestor dispoziții salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
În dispozițiile Legii nr.53/2003 nu există o definiție a salariului brut lunar, însă această noțiune poate fi definită ca reprezentând venitul de natură salarială la care are, în abstract, dreptul un salariat și din care acesta va primi, în concret, o sumă redusă cu nivelul impozitului pe salariu și a celorlalte contribuții datorate Statului.
Așadar, salariul brut are în componența sa acest impozit și celelalte contribuții datorate statului, precum și sporurile de care beneficiază, la momentul actualizării pensiei, un funcționar în activitate cu aceeași vechime și funcție publică. În măsura în care, la data de 24.06.2008, unele dintre sporuri nu se mai regăsesc în indemnizația funcționarului în activitate, asemenea sporuri nu pot fi avute în vedere la actualizare.
Din conținutul cererii de chemare în judecată nu rezultă că recurentul-reclamant a solicitat recunoașterea dreptului la sporul de 10% pentru condiții vătămătoare, care să se regăsească în cuantumul pensiei actualizate, ceea ce explică de ce instanța de fond nu a motivat nimic în acest sens, câtă vreme nu a existat o asemenea pretenție.
La data emiterii adeverinței din 24.06.2008, baza de calcul a fost corect înscrisă în adeverință pentru că indexarea, respectiv majorarea nu fac parte din salariul brut, ci se aplică asupra salariului având drept consecință faptul că funcționarul în activitate primește o sumă mai mare de bani cu titlu de indemnizație netă (respectiv salariu net), fără ca indemnizația sa de bază asupra căreia s-a aplicat majorarea să fi suferit vreo schimbare.
Potrivit dispozițiilor art.38 din legea nr.7/2006 (în forma în vigoare la data eliberării adeverințele din lunile iunie și iulie 2008) salariile de bază ale funcționarilor publici parlamentari se stabilesc prin lege, până la adoptarea unei legi speciale, acest salariu de bază urmând a se acorda în cuantumul și în condițiile prevăzute de art.24 din OUG nr.24/2000, aprobat prin Legea nr.383/2001, ținându-se cont și de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr.53/1991 republicată.
La aceste dispoziții legale s-a raportat Camera Deputaților la data de 24.06.2008 când a realizat baza de calcul utilizată pentru operațiunea ulterioară de actualizare a pensiei de serviciu.
Dispozițiile OUG nr.100/2007 nu au relevanță în cauză, câtă vreme la data de 24.06.2008, prevederile art.72 alin.5 din Legea nr.7/2006 prevăd clar modalitatea în care se realizează actualizarea pensiilor de serviciu, respectiv prin raportare la salariul brut lunar al unui funcționar în activitate, a cărui situație este similară cu cea avută de pensionar la momentul pensionării.
Acest salariu conține salariul (sau, după caz, indemnizația) de încadrare și sporurile cu caracter permanent și nepermanent, dar nu se poate extinde și asupra primelor și premiilor anuale sau trimestriale pentru că acestea reprezintă adaosuri ce nu fac parte din salariu brut lunar, ci se adaugă acestui salariu, fiind impozitate ca venituri distincte.
Așa cum Curtea sublinia, noțiunea de salariu, definită generic de dispozițiile art.155 din Legea nr.53/2003, nu se cufundă și nu se suprapune peste noțiunea de salariu brut, acesta din urmă necuprinzând adaosurile reprezentând prime sau premii acordate salariaților, respectiv funcționarilor parlamentari în activitate.
Nemulțumirea recurentului are la bază confuzia pe care acesta o face între noțiunea de salariu brut care nu se identifică, din punct de vedere al conținutului juridic, cu termenul definit de Legea nr.53/2003.
Așa cum a reținut și instanța de fond, Convenția încheiată între CNPAS și Camera Deputaților nu poate contraveni dispozițiile legale.
În privința daunelor morale și materiale de 1 leu pentru care intimata-pârâtă a invocat excepția inadmisibilității, Curtea reține că față de petitul cererii de chemare în judecată ce a fost soluționată de instanța de fond, acest capăt de cerere nu a făcut obiectul judecății tribunalului, nefiind permis, prin prisma dispozițiilor art.294 alin.1 Cod pr.civilă cu referire la dispozițiile art.316 Cod pr.civilă, ca asemenea cereri să fie formulate direct în recurs.
Pe cale de consecință, excepția de inadmisibilitate urmează a fi admisă.
Reținând argumentele mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, va respinge ca neîntemeiat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge ca inadmisibil capătul cererii de recurs având ca obiect daune morale.
Respinge ca neîntemeiate toate celelalte capete ale cererii de recurs formulate de recurentul-contestator, împotriva sentinței civile nr.4446 din data de 25.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.48671/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații Camera Deputaților, Casa de Pensii a Municipiului B și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./05.01.2010
Jud.fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Petre Magdalena, Farmathy Amelia
