Obligație de a face. Decizia 7089/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5735/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.7089/
Ședința publică din data de 03 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.4803 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 34023/AS/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă I, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă lulia, a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură al acestei instanțe, la data de 27.11.2009, precum și faptul că atât recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B cât și intimata reclamantă lulia, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.4803 din 03.06.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a dispus admiterea contestației formulată de reclamanta I în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a fost anulată decizia de debit nr.-/24.07.2008; a fost obligată pârâta să restituie contestatoarei suma reținută în baza deciziei de recuperare debit, respectiv suma de 9336 lei; a fost obligată pârâta să plătească suma de 952 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin decizia de debit emisă la 24.07.2008 intimata a stabilit în sarcina contestatoarei I un debit al cărui cuantum nu a fost stabilit reprezentând sumele încasate necuvenit în perioada 08.10.2007-01.04.2008, ca urmare a actualizării eronate a cuantumului pensiei de serviciu datorate contestatoarei cu data de 08.10.2007 și nu cu data de 01.04.2008, cu respectarea principiului neretroactivității OUG nr.100/2007
Tribunalul a reținut că decizia este dată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 86 alin. 2 din Legea nr.19/2000, deoarece nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept.
În cauză decizia menționează doar un debit, fără a explica modul în care a fost determinat, respectiv cuantumul pensiei cuvenite și încasate pentru fiecare lună în parte, precum și explicații privind cauza care a generat producerea acestui debit.
De altfel, se remarcă faptul că debitul imputat contestatoarei nu este individualizat, deși potrivit dispozițiilor legale în materie decizia constituie titlul executoriu, iar în acest context nu se poate realiza un control jurisdicțional asupra cuantumului acestuia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B prin care a solicitat în temeiul art. 304 pct. 4 și 7 proc. civ. admiterea recursului și rejudecând în fond cauza respingerea în tot a acțiunii reclamantului.
Recurenta menționează prin recursul său că prin decizia de debit a indicat ca motivare faptul că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual, precum și faptul că potrivit OUG nr.100/2007 nu poate fi aplicată retroactiv prima majorare de salariu a magistraților având loc în 01.10.2007.
O altă critică se referă la faptul că hotărârea este nemotivată, iar instanța de fond s-a mărginit la pronunțarea unei hotărâri ale cărei considerente nu sunt clare și precise, nerăspunzând în fapt și în drept la solicitările formulate.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în cea mai mare parte a motivării recursului nu se exprimă nemulțumiri concrete în legătură cu dispozitivul ori considerentele hotărârii atacate, neprezentându-se nici un argument logico-juridic din care să reiasă în ce constă nelegalitatea și netemeinicia sentinței ori greșelile de judecată săvârșite de judecătorii instanței de fond. Simpla afirmație că hotărârea este netemeinică și lipsită de temei legal, are caracter pur formal și nu poate fi luată în considerare.
Criticile invocate nu se susțin pe nici un fel de argumente juridice, atâta timp cât o decizie de debit trebuie motivată în fapt și în drept, iar așa zisă motivarea a recursului nu are cum să suplinească motivarea decizie, tocmai de aceea Tribunalul a dispus anularea acesteia.
De altfel, reluarea acestor explicații prin motivele de recurs nu pot suplini mențiunile obligatorii ale unei decizii de debit.
Instanța a motivat că decizia de debit este ne legală întrucât nu respectă condițiile de formă prevăzute imperativ de art. 86 alin. 2 din Legea nr.19/2000, în acest sens reținând că aceasta nu pune în evidență temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora a fost emisă.
Aceste dispoziții au caracter imperativ și ocrotesc un interes general, astfel că decizia informă emisă de către pârâtă fără precizarea cuantumului pretinsului debit, total și defalcat pe luni pe întreaga perioadă vizată fără un desfășurător al modului de determinare a calcului este lovită de nulitate absolută.
Cu privire la cea de doua critică potrivit căreia hotărârea Tribunalului nu este motivată în fapt și în drept, Curtea de asemenea o găsește nefondată deoarece este vorba probabil despre o altă hotărâre, pentru că tocmai motivarea în fapt și în drept rezultă din lecturarea hotărârii recurate.
În sensul că Tribunalul a stabilit că intimata-recurentă avea obligația stabilită de lege de a motiva în fapt și în drept decizia de debit, obligație rezultată tocmai din dispozițiile legale ale art. 86 alin. 2 din Legea nr.19/2000.
Prin urmare, motivarea este clară precisă și convingătoarea, astfel că în temeiul art. 312 proc. civ. urmează a fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNIICPIULUI B cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței civile nr.4803/03.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 34023/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă I cu domiciliul în B,-, -.5,. 28, sector 3, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
4 ex.
30.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
