Obligație de a face. Decizia 804/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 804
Ședința publică din data de 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 17 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL cu sediul în G,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant, reprezentat de procurator, lipsind intimata-pârâtă SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimata-pârâtă SC SRL, la care s-au anexat înscrisuri, respectiv: adeverința nr. 447/30.12.2008, adresa nr. 448/30.12.2008, liste de plată, stat de salarii pentru colaboratori pe lunile aprilie 2000, noiembrie 2000, septembrie 2001, ianuarie 2002, situația calculării și virării contribuției unității la asigurările sociale pe perioada noiembrie 1993-iulie 1994, situația de prelucrare privind calculul contribuțiilor de asigurări sociale, situația de preluare a datelor necesare calculului contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator și asigurați, situația de preluare a viramentelor aferente contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator și asigurați.
Curtea înmânează procuratorului recurentului un exemplar de pe întâmpinare cu actele anexă.
Procurator, pentru recurentul-reclamant, având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurator, pentru recurentul-reclamant, având cuvântul arată că obiectul acțiunii îl constituie emiterea unei adeverințe de către societate, care să corespundă cerințelor Caselor Județene de Pensii, din care să reiasă datele necesare recalculării pensiei.
De asemenea, menționează că pârâta a emis în anul 2006 o adeverință care nu cuprinde toate datele necesare, fiind perioade de timp cu mențiuni lipsă și mai ales nu cuprinde specificația că s-a plătit sau nu CAS către stat de către angajator conform obligațiilor legale.
Totodată, precizează că nu poate fi vorba în cauză ca un conflict de muncă deoarece între societatea pârâtă și reclamant nu au existat niciodată relații de muncă, împrejurare față de care acțiunea nu este de competența unui tribunal specializat pe litigii de muncă, ci este o speță civilă de natura obligației de a face.
În continuare, arată că instanța de fond nu a analizat toate actele existente la dosar, întrucât au fost depuse acte emise de Oficiul Registrului Comerțului din care reiese că a activat ca cenzor neîntrerupt din anul 1991 până în 2003, perioadă în care s-a plătit CAS de 28% către stat, însă nu apare trecut în statele de plată, ci sunt acte separate de virament.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamantul a chemat în judecată pârâta SC " " SRL G pentru a fi obligată la emiterea unei adeverințe în vederea recalculării pensiei pentru limită de vârstă care i-a fost stabilită.
Îm motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că societatea pârâtă este deținătoare de arhivă și a fondului de documente necesare casei de pensii, astfel că se impune corectarea și completarea de către aceasta a adeverinței nr.148/2006, inclusiv cu privire la plata -ului.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Judecătoria Galați, inițial sesizată, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Buzău, iar acesta din urmă, prin sentința civilă nr.17 din 14 ianuarie 2009, respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând, în esență, că perioada în care reclamantul și-a desfășurat activitatea în calitate de cenzor, nu a avut încheiat contract de muncă, ci ar fi fost incidente dispozițiile Legii nr.31/1990, pentru care cenzorii sunt remunerați cu o indemnizație fixă determinată prin actul constitutiv.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, deoarece adeverința nr.149/2006 nu cuprinde toate datele necesare stabilirii corecte a cuantumului pensiei privind S-ul ce revenea angajatorului, de 28% pentru perioada 1992-2003.
De asemenea, a precizat în motivele de recurs că nu a solicitat instanței să se pronunțe asupra dreptului de pensie de pe urma indemnizației de cenzor, ci doar completarea adeverinței nr.149/2006 cu toate datele necesare pentru perioada 1991-2003 când a activat în calitate de cenzor, S-ul fiind plătit de către societatea angajatoare la timp și în totalitate.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.
Societatea pârâtă a redat în adeverință în mod complet toate datele pe care le avea în evidențele arhivistice, neavând la dispoziție alte date, perioada în care s-a reținut a fost clar precizată în adeverința nr.447/30 decembrie 2008 (filele 14-16 dosar fond), așa cum reiese și din înscrisurile anexate în copie (filele 18-28 dosar fond).
Așadar, societatea pârâtă a comunicat toate datele pe care le avea la dispoziție din fondul arhivistic, situație în care pârâta nu mai poate fi obligată să emită o nouă adeverință cu alte date cerute de reclamant, cum în mod corect a reținut și instanța de fond prin sentința atacată, hotărârea fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând cauze de nulitate ale sentinței atacate în sensul disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat, în baza art.312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 17 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL, cu sediul în G,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 24 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./19.05.2009
dosar fond- - Tribunalul Buzău
judecători fond -
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
