Obligație de a face. Decizia 877/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(4682/2008)
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.877R
Ședința publică din 13.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Bianca Antoaneta Scrob
JUDECĂTOR 3: Carmen
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.2745 din 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19976/3/AS/2007 în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arata ca recurenta a formulat cerere de repunere pe rol, in cadrul careia a solicitat si judecarea cauzei in lipsa.
Curtea, față de dispozițiile art.245 alin.1 pct.1 pr.civ. repune cauza pe rol și, constatand ca nu mai sunt alte cereri sau exceptii prealabile, o reține spre soluționare, față de cererea recurentei de judecare a pricinii în lipsa sa.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2745/01.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea precizată formulată de către reclamanta în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, ca neîntemeiată.
În considerente a reținut că prin decizia nr. -/30.06.2005 emisă de Casa de Pensii Sector 1 au fost recalculate, în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005, începând cu 01.07.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite pensionarului, tatăl reclamantei.
În urma recalculării a fost determinat un punctaj mediu anual de 2,62805 puncte superior celui aflat în plată.
Intimata a recalculat drepturile de pensie, deși tatăl reclamantei a decedat la data de 17.06.2005, fapt ce rezultă din certificatul de moștenitor nr. 10/19.01.2006 emis de BNP, reclamanta fiind singurul moștenitor legal.
În aceste condiții, în mod greșit s-a mai recalculat pensia defunctului, dreptul la plata pensiei încetând să existe de la data de 1.07.2005 conform art.91 din Legea nr. 19/2000 potrivit căruia plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: beneficiarul a decedat.
Drept urmare, nu se poate pune problema unor diferențe de pensie după data de 01.07.2005.
Cu privire la celelalte pretențiile, Tribunalul a reținut că, la termenul din 30.10.2007, a admis excepția de prescripție a dreptului material la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 04.06.2004.
Cu privire la pretinsele diferențe de pensie din perioada 04.06.2004-01.07.2005, Tribunalul a dispus efectuarea unei expertize contabile care să verifice corectitudinea stabilirii drepturilor de pensie și să stabilească dacă între pensia cuvenită și cea încasată există diferențe.
Reclamanta nu a indicat alte critici punctuale care să poată fi verificate de instanță, iar din proba cu expertiza contabilă aceasta a fost decăzută pentru neplata onorariului de expert.
În drept, Tribunalul a reținut că potrivit art. 1169. civil cel ce face propunerea în fața judecătorului trebuie să o dovedească. Din această dispoziție rezultă că sarcina probei revine în primul rând reclamantei, care trebuia să depună toate diligentele pentru a-și dovedi cererea.
Întrucât Tribunalul nu are cunoștințele tehnice de specialitate necesare pentru a se verifica toate operațiunile efectuate pentru determinarea drepturilor de pensie ale tatălui reclamantei și a se stabili eventuale diferențe de pensie, față de imposibilitatea efectuării unei expertize contabile din culpa exclusivă a acesteia a respins acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurenta-reclamantă, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului recurenta arată că la termenul de judecată din 18.09.2007 a cerut recalcularea pensiei din 27.07.1990 și nu din 04.06.2004-01.07.2005 deoarece tatăl recurentei a primit o pensie echivalentă unui salariu pe economie, fiind "obligat" de sistem la data pensionării. Trei decizii diferite privind stabilirea recalculării pensiei au fost întocmite în mod greșit de către Casa de Pensii a Municipiului B, nevalorificându-se nici în dosar numărul de ani lucrați cu indemnizație de conducere, spor vechime, ani de muncă din 1994-2005 (în acest sens există o cerere de recalculare a pensiei depusă de tatăl recurentei la data de 01.06.2005, prin care nu s-a hotărât nimic cererea fiind o perioadă de timp), recalcularea nefiind făcută.
Pentru aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii instantei de fond si rejudecarea fondului.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Intimata nu a formulat intampinare.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Deși recurenta-contestatoare nu indică formal temeiul de drept al recursului, Curtea constată că se invocă greșita interpretare și aplicare a normelor de drept ce reglementează raportul juridic dedus judecatii. Așa fiind, recursul va fi examinat prin raportare la motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.9 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește critica recurentei-contestatoare asupra perioadei in care urma sa se faca recalcularea, in sensul ca prin cererea de chemare in judecata a solicitat recalcularea din 27.07.1990, iar instanta a analizat doar perioada 4.06.2004-1.07.2005, Curtea constata ca sustinerile recurentei sunt neintemeiate.
Astfel, instanta de fond a analizat pretentiile recurentei-reclamante pentru intreaga perioada precizata in cererea de chemare in judecata, dar, in ceea ce priveste perioada anterioara datei de 04.06.2004, in sedinta publica de la 30.10.2007,Tribunalul a admis excepția de prescripție a dreptului material la acțiune pentru pretențiile anterioare acestei date, in temeiul art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958, avand in vedere data introducerii actiunii.
In ceea ce priveste perioda ulterioara lunii iunie 2005, in mod corect instanta de fond a retinut ca dreptul la plata pensiei a încetat să existe de la data de 1.07.2005 conform art.91 din Legea nr. 19/2000 potrivit căruia plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care beneficiarul a decedat. Cum autorul reclamantei a decedat la data de17.06.2005, fapt ce rezultă din certificatul de moștenitor nr. 10/19.01.2006 emis de BNP, pretentiile ulterioare acestei date sunt neintemeiate.
Cea de-a doua critica a recurentei priveste modul gresit de recalculare a drepturilor din pensie datorate autorului acesteia, in sensul ca nu s-au luat in calcul indemnizatia de conducere, sporul de vechime, anii de munca din 1994 pana in 2005.
Critica recurentei este nefondata, deoarece din buletinul de calcul depus la dosarul de fond, Curtea constata ca reclacularea s-a facut cu luarea in considerare a sporului de vechime, evidentiat la rubrica speciala, iar indemnizatia de conducere a fost inclusa in veniturile in functie de care s-a calculat punctajul mediu anual.
Pentru a verifica corectitudinea stabilirii de catre intimata a numarului total de puncte, a punctajului mediu anual si implicit a cuantumului drepturilor de pensie, instanta de fond a pus in discutie necesitatea efectuarii unei expertize contabile, respectand astfel principiul rolului activ, in temeiul art.129 Cod procedura civila.
Curtea constata ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art.129 alin 5 Cod procedura civila, potrivit caruia "udecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."
Mai mult, proba cu expertiza a fost incuviintata de catre instanta, dar, de faptul ca reclamanta, care, in baza art.1169 Cod civil, avea sarcina probei, nu a facut dovada achitarii onorariului provizoriu, desi s-au acordat mai multe termene in acest sens, s-a dispus decaderea acesteia din proba, in temeiul art.170 Cod procedura civila.
Verificarea modului de stabilire a drepturilor din pensie, nu se putea face doar in baza inscrisurilor depuse la dosar, iar instanta de fond a analizat probele administrate, astfel incat nu se poate retine ca a refuzat solutionarea fondului pricinii.
de aceasta situatie, in mod corect instanta de fond a respins ca neintemeiata actiunea reclamantei, aceasta nefacand dovada celor sustinute in actiune.
Pentru considerentele de fapt si de drept arătate, Curtea va reține ca legală hotărârea instanței de fond, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, recursul declarat de recurenta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr.2745 din data de 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-contestatoar CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.02. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./20.02.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Bianca Antoaneta Scrob, Carmen
