Obligație de a face. Decizia 997/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6506/2008
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.997/
Ședința publică de la 18 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.4276 din data de 21.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.6917/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bși intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenta prin cererea de recurs dedusă judecății a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ. și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4276 din data de 21.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis în parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare a veniturilor atestate prin adeverința nr.433/14.09.2007, emisă de, a respins cererea, sub celelalte aspecte, ca rămasă fără obiect; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin cererea adresată Casei Locale de Pensii Sector 2 cu notificarea nr. 37/17.01.2008 trimisă prin BEJ " G", reclamantul a solicitat recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor atestate de adeverința nr. 433/14.09.2007 emisă de SC SA. anexată cererii de recalculare, pentru sumele reprezentând acord global și prime, realizate în perioada 1961-1990.
Pârâta nu a soluționat această cerere de recalculare, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, concluzie care se desprinde și din împrejurarea că pârâtei i s-a pus în vedere să înfățișeze ultima decizie emisă în baza OUG nr. 4/2005, coroborat cu art. 86 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, textele potrivit cărora cererea de recalculare se soluționează în termenul de 45 de zile de la data depunerii.
A mai reținut instanța de fond că, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, veniturile suplimentare menționate trebuie să fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Raportând situația de fapt stabilită la dispozițiile legale, Tribunalul a reținut că veniturile realizate cu titlu de acord global trebuiau luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual și a pensiei ca prestație de asigurări sociale, deoarece aceste sume, așa cum se arată în adeverință, au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Prima instanță a constatat că, astfel a fost încălcat principiul contributivității, prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000.
Așa fiind, tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art. 7 din OUG nr. 4/2005.
A fost respins ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind includerea în calculul pensiei a perioadei studiilor universitare, întrucât, prin decizia nr. 433/14.09.2007, pârâta a valorificat acest stagiu asimilat.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 9 și 3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, că prima instanță a făcut o aplicare eronată a dispozițiilor legale incidente, în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor menționate în adeverința nr.433/14.09.2007, emisă de
Astfel, veniturile realizate în acord global reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă, așa încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
La calculul drepturilor de pensie, a arătat recurenta, întotdeauna s-a ținut seama de respectarea principiului egalității, atât pentru persoanele care, prin munca depusă, au depășit producția, cât și pentru situația nerealizării producției planificate - caz în care retribuția se diminua -, la calculul drepturilor de pensie fiind avută în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat intimata să țină seama la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului și de veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr.433/14.09.2007, emisă de (filele 13-16 din dosarul instanței de fond)
Așa cum corect a reținut prima instanță, adeverința menționată atestă realizarea de către intimatul reclamant, în perioada 1961-1990, a unor venituri suplimentare - acord, pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul adeverinței emise de fostul angajator.
Având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de asigurat trebuie să fie avute în vedere la determinarea punctajelor anuale, constituind baza de calcul a pensiei, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Instanța de fond în mod corect a procedat la o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, dând eficiență inclusiv principiilor egalității, obligativității și contributivității, înscrise în art. 2 din Legea nr. 19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.4276 din data de 21.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /tehnored.
2 ex./02.03.2009
Jud.fond: /
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Rotaru Florentina Gabriela, Uță
