Ordonanță președințială. Decizia 3376/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2582/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3376/
Ședința publică din data de 14 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 340 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Călărași Secția Civilă, în dosarul nr- (957/C/2009), în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect -ordonanță președințială,obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 04.05.2009, precum și faptul că atât recurenta reclamantă cât și intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.340/30.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași -Secția Civilă a admis excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii C și a respins cererea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la termenul din data de 30.03.2009 instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamant pe cale de ordonanță președințială.
Cu privire la această excepție instanța de fond a reținut că potrivit art.581 din Codul d e procedură civilă, dispoziții care au constituit temeiul de drept al cererii formulate de reclamantă, trei condiții sunt specifice exercitării cererii pe calea ordonanței președințiale, și anume urgența, vremelnicia (condiții generale) și nerezolvarea fondului cauzei (condiție specială).
Atât practica judiciară, cât și doctrina au stabilit că există urgență ori de câte ori păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul unei executări nu se poate realiza în mod eficient pe cale acțiunii de drept comun, în această situații enumerate de legiuitor urgența prezumându-se.
Pe de altă parte, s-a stabilit, în același mod, că și nerezolvarea litigiului în fond este o condiție esențială, deoarece, prin rezolvarea litigiului în fond
s-ar anticipa asupra hotărârii instanței de drept comun.
Cele trei condiții de urgență, vremelnicia și neprejudicierea fondului sunt condiții cumulative astfel încât pentru a fi admisibilă o procedură specială a ordonanței președințiale reclamantul trebuie să facă dovada îndeplinirii tuturor condițiilor.
In speță, a constatat instanța de fond că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii pe calea ordonanței președințiale.
Astfel, cu privire la vremelnicia măsurii, instanța de fond a reținut că prin natura măsurii solicitate în cuprinsul cererii de ordonanță președințială
s-a urmărit nu realizarea unei măsuri de vremelnicie, ci o măsură definitivă.
Prin modalitatea de formulare a acțiunii reclamanta a demonstrat caracterul temporar al măsurii solicitate, neindicându-se de către aceasta aspecte de natură care să conducă instanța la concluzia că măsura este cu caracter temporar.
Nici condiția neprejudicierii fondului nu este îndeplinită în cauză întrucât prin dispunerea măsurii plății drepturilor de pensie, adică punerea în aplicare a deciziei nr.-/17.09.2007, instanța ar soluționa în fond un eventual litigiu dintre părți care ar avea ca obiect, contestație împotriva Deciziei nr.-/12.02.2009 de revizuire în sensul respingerii acordării drepturilor de pensie de serviciu, așa după cum susține pârâta.
Mai mult instanța nu are posibilitatea fără a antama fondul cauzei, să verifice apartenența dreptul de pensie.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins cererea reclamantei ca fiind inadmisibilă.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, întemeiat în drept pe disp. art.304 alin.1 pct.8,9 Cod procedură civil, recurenta-reclamantă, solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței civile nr.340/30.03.2009 a Tribunalului Călărași și pe fond, admiterea cererii de ordonanță președințială, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
- sentința civilă nr.340/03.03.2009 a Tribunalului Călărași este netemeinică și nelegală deoarece instanța a pronunțată această hotărâre cu aplicarea greșită a legii și, totodată, a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia;
-prin cererea ce a format obiectul dos.nr- a solicitat recurenta ca pârâta să își respecte obligațiile de plată ce-i reveneau conform propriei sale decizii rămasă definitivă și nicidecum să verifice apartenența dreptului de pensie;
Faptul că, ulterior depunerii cererii de ordonanță președințială, i-a fost comunicată decizia pârâtei nr.-/12.02.2009, prin care s-a dispus ".revizuirea în sensul respingerii acordării drepturilor prev.de Legea nr.303/2004", nu are nici o relevență juridică în cauză, deoarece această decizie nu este definitivă, fiind contestată la Tribunalul Călărași, obiectul prezentei cauze fiind obligarea pârâtei de a-și respecta propria sa decizie, rămasă definitivă.
-în ceea ce privește vremelnicia măsurii, instanța a reținut, în mod eronat, că se urmărește realizarea unei măsuri definitive, deși recurenta a precizat în cererea introductivă faptul că a solicitat obligarea pârâtei de a respecta decizia sa rămasă definitivă ". până la soluționarea pe fond a litigiului cu Casa Județeană de Pensii C";
-în privința caracterului temporar, al măsurii solicitate instanța ar fi trebuit să-și exercite rolul său activ;
-fondul nu ar fi prejudiciat prin admiterea ordonanței președințiale. deoarece obligarea pârâtei să-și respecte propriile decizii definitive, nu înseamnă o pronunțare asupra temeiniciei emiterii deciziei nr.-/12.02.2009, care nu este definitivă ( și care formează obiectul unui alt dosar);
-caracterul de urgență, persistă și la judecarea recursului, deoarece de trei luni, nu i-au fost achitate drepturile stabilite de către pârâtă prin decizia sa rămasă definitivă, obiectul prezentei cauze fiind solicitarea sa, ca instanța să ia o măsură provizorie, respectiv asigurarea unor drepturi materiale pentru subzistența familiei sale.
La data de 4.05.2009, în cauză a depus întâmpinare intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi C, solicitând respingerea recursului formulat ca inadmisibil.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu în conformitate cu art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Tribunalul a reținut în mod temeinic și legal faptul că cererea formulată de reclamantă nu se poate încadra în categoria ordonanței președințiale, întemeiate pe dispozițiile art.581 Cod procedură civilă, deoarece reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii celor trei condiții: urgența, vremelnicia și neprejudicierea fondului.
Prin motivele de recurs se critică sentința atacată sub aspectul că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Curtea reține că Tribunalul a pus în discuție caracterul inadmisibil al acțiunii pe calea ordonanței președințiale.
Prin cererea sa, reclamanta a susținut că prin Decretul Președintelui României nr. 40/20.01.2009 s-a dispus eliberarea din funcția de magistrat prin pensionare, iar pârâta nu s-a conformat pentru punerea în plată a deciziei de pensionare.
Tribunalul a stabilit că în cauză nu sunt îndeplinite cele trei condiții care fac admisibilă admiterea cererii de ordonanță președințială, respectiv lipsa urgenței deoarece nu se poate vorbi despre prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivită în cursul unei executări atâta timp cât decizia, de actualizare a fost revizuită prin decizia nr.-/24.02.2009, ce anulează deciziile pentru care reclamanta solicită impunerea "obligației de a face", Casei de Pensii.
Mai mult,una dintre condițiile esențiale ale ordonanței președințiale reglementate de art.581 Cod procedură civilă, vizează caracterul temporar al situației, ori prin cererea sa recurenta-reclamantă solicită dimpotrivă soluționarea definitivă a plății pensiei.
De asemenea s-ar fi prejudiciat soluționarea fondului, contrar aceluiași art.581 Cod procedură civilă, care cere ca fondul să nu fie prejudiciat.
În aceste sens, la data de 30.04.2009, Tribunalul Călărașia admis acțiunea recurentei și a obligat Casa de Pensii la plata drepturilor de pensie recalculate, prin urmare fondul cauzei a fost soluționat.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr. 340/30.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex/15.06.2009
Jud.fond:
.
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
