Pensie de urmaș. Decizia 135/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar Nr-
Decizia Nr. 135/
Ședința publică din 10 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 1409/R/11.11.2009, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 2 februarie 2010 și apoi pentru 10 februarie 2010.
CURTEA
Asupra contestației de față;
Constată că, prin decizia civilă nr.1409/11.11.2009, Curtea de Apel Brașova dispus admiterea recursului declarat de recurenta intimată Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 905/14.05.2009 a Tribunalului Brașov pe care a modificat-o în tot în sensul că:
A respins contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această decizie instanța a reținut următoarele:
Potrivit pct. 6 din ordinul 50/1990 nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete, în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Art. 123 din ordinul 50/1990, temei de drept pe care se întemeiază acțiunea contestatoarei, prevede că beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal, care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2.
Această condiție este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 1 din Codul civil și a art. 15 din Constituție, care prevăd că legea dispune numai pentru viitor, ea neputând retroactiva.
Pe de altă parte potrivit pct. 12 și 13 din același act normativ încadrarea în grupele I și II de muncă privind perioada anterioară datei de 18.03.1969 se face cu respectarea prevederilor instrucțiunilor nr. 1040/1967 de aplicare a Legii 27/1966, iar perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent și în continuare se încadrează în grupele I și II de muncă în conformitate cu prevederile 50 /1990 cu condiția ca personalul la care face referire actul normativ, să fie în activitate.
În acest sens adeverința emisă de fosta angajatoare respectiv B- subliniază faptul că soțul intimatei contestatoare - decedat la data soluționării litigiului - nu poate beneficia de încadrarea activității în grupa de muncă, întrucât a fost propus la pensie la data de 3.11.1983, neaflându-se în activitate la data de 1.03.1990.
Cu alte cuvinte, perioada de activitate a soțului contestatoarei, respectiv 18.08.1947 - 18.03.1969, se putea încadra în grupa superioară de muncă având la bază o altă dispoziție legală decât. 50/1990.
Adeverința nr- emisă inițial de către angajator nu are suport legal, contravenind dispozițiilor din actul normativ menționat, motiv pentru care refuzul recurentei Casa Județeană de Pensii B de a lua în considerare în vederea încadrării în grupa superioară de muncă, este pe deplin justificat.
Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare, susținând că hotărârea este rezultatul mai multor erori materiale.
Astfel, instanța a înțeles greșit conținutul art.123 din Ordinul nr.50/1990. Nota de la pct.124 din ordin prevede că " personalul prevăzut la pag,123 și 124 beneficiază de încadrare în grupa a I-a de muncă de la data la care a lucrat în meseriile și funcțiile respective".
Consideră că această dispoziție i se aplică și fostului soț, decedat, de pe urma căruia contestatoarea beneficiază de pensie de urmaș.
Mai susține că nu s-a ținut cont nici de decizia nt.87/1999 a Curții Constituționale cu referire la neconstituționalitatea art.3 din Ordinul nr.50/1990 și că s-a reținut greșit că adeverința nr. 4957/2008 eliberată de angajator nu are suport legal.
Intimata Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea contestației în anulare.
Analizând contestația în anulare în raport cu motivele invocate și temeiul de drept indicat, instanța constată că această cale extraordinară de atac exercitată împotriva deciziei nr.1409/2009 nu este admisibilă.
Este vorba de o cale de atac de retractare, adică de îndreptare a unor erori materiale săvârșite de instanța de recurs și se poate admite numai dacă sunt aplicabile motivele de contestare prevăzute de art.317,318 Cod proc. civ. fără a supune hotărârile anterioare unei noi rejudecări a fondului ca în situația căilor de atac de reformare.
În speță, deși contestatoarea invocă "greșeli materiale" săvârșite de instanța de recurs la pronunțarea deciziei atacate, se constată că scopul promovării acestei contestații este de fapt, reformarea deciziei din recurs, invocându-se - în opinia contestatoarei -, greșeli de judecată ce constau în interpretarea greșită a unor dispoziții legale din Ordinul nr.50/1990, sau în interpretarea greșită a unor probe (adeverința nr. 4957/2008).
Greșelile de judecată nu reprezintă motiv de contestație în anulare.
Instanța de recurs nu a ignorat decizia nr.87/199 a Curții Constituționale și nici decizia nr. 258 /2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acestea fiind analizate și de către instanța de fond care a reținut că nu au relevanță în speță, deoarece vizează norme de drept aplicabile altor categorii de muncitori nu și categoriei din care a făcut parte fostul soț al contestatoarei.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge contestația în anulare, nefiind aplicabile condițiile de admisibilitate prevăzute de art.318 Cod proc. civ.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr. 1409/2009 a Curții de Apel Brașov ( dosar nr-).
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. AP - 15.02.10 - -
Dact. GG - 01.03.10/4 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu
