Pensie de urmaș. Decizia 2795/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.191/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2795/
Ședința publică de la 29 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentulMinisterul Internelor și Reformei Administrativeîmpotriva sentinței civile nr.6649 din data de 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20467/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect:"pensie de urmaș".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata,personal, lipsind recurentulMinisterul Internelor și Reformei Administrative.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 28.04.2009, întâmpinare din partea intimatei.
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea intimatei, cu CI seria - nr.- eliberată de Secția 1 la data de 06.10.2003.
Intimata, personal, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatei cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimata, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg pe cale de întâmpinare.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6649 din data de 28.10.2008, pronunțată în dosarul nr.20467/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative; a obligat intimatul să recalculeze și să plătească renta lunară de veteran de război pentru susținătorul decedat și în funcție de solda de funcție la minim, alături de solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, pentru perioada 26.05.2005-24.12.2006, actualizată cu indicele de inflație de la data când trebuiau făcute plățile și până la plata efectivă a acestor sume; a obligat intimatul să recalculeze și să plătească soției supraviețuitoare contestatoare renta de veteran de război începând cu 25.12.2006 și în funcție de solda de funcție la minim, alături de solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, actualizată cu indicele de inflație începând cu 22.06.2007 la zi.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Autorul contestatoarei a fost pensionar al și veteran de război decorat cu Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941- 1945", beneficiar al rentei prevăzute de art. 14 din Legea nr. 44/1994.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr.44/1994, republicată, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941- 1945", beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Prima instanță a mai reținut că, în vederea aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, a fost introdus în conținutul Legii nr. 44/1994 art. 141, prin care s-a stabilit ca, începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și art. 14 să se calculeze, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Față de redactarea textului sus menționat, Tribunalul a stabilit că renta trebuia calculată în funcție de cele două criterii legale, independent de faptul că renta este acordată în baza art. 13 sau 14 din Legea nr. 44/1994 republicată, întrucât, deși în text este utilizată expresia "după caz", includerea conjuncției "și" între elementele în raport de care se calculează renta constituie un argument în sensul că, indiferent de faptul că renta a fost acordată în baza art. 13 sau art. 14, baza de calcul a acesteia este una singură.
A mai stabilit prima instanță că se păstrează caracterul diferențiat al rentei și în situația în care baza de calcul a rentei este identică, indiferent de medalia sau ordinul acordat, pentru că diferența o face procentul în raport de care se determină renta efectiv, 100%, în cazul prevăzut la art. 13 lit. a), 75%, în cazul de la art. 13 lit. b) sau 25%, în situația de la art. 14 (50% începând cu 1 ianuarie 2008, ca urmare a adoptării Legii nr. 303/2007).
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurentul a arătat, în esență, următoarele:
Legea nr. 44/1994 a fost completată cu art. 141prin nr.OUG 12/2004, rațiunea modificării legislative fiind aplicarea unui tratament egal tuturor veteranilor de război care beneficiază de prevederile Legii nr. 44/1994, în sensul cuantumului rentei lunare, prin raportare, după caz, la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza pe toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia erau îndreptățiți, ci de a stabili drept criterii de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Or, a mai arătat recurentul, din expunerea de motive a nr.OUG 12/2004, rezultă că, prin acest act normativ, s-a urmărit înlăturarea inechităților dintre veteranii de război îndreptățiți la renta lunară, care, în funcție de instituția plătitoare, primeau rentele, calculate conform art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, fie la nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul
Așadar, prin nr.OUG 12/2004, s-a urmărit stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei pentru cei decorați cu astfel de medalii, și anume în funcție de solda de grad și/sau solda funcție la minim ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării, cu păstrarea diferențierilor justificate dintre veteranii de război în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Această diferențiere există nu numai în privința dreptului la rentă, ci și în privința celorlalte drepturi.
Chiar din interpretarea gramaticală a textului art. 141din Legea nr. 44/1994 se desprinde aceeași concluzie. Textul arată că rentele se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Mai mult decât atât, modificările aduse Legii nr. 44/1994 prin Legea nr. 303/2007 reprezintă încă un argument în ceea ce privește înțelesul art. 141, câtă vreme acest act normativ păstrează ca bază de calcul al rentei doar solda de grad a unui sublocotenent, fiind modificat numai procentul aplicat bazei de calcul, în sensul majorării acestuia de la 25% la 50%.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Se reține că nu poate fi primită teza la care face referire contestatoarea, însușită de prima instanță, în sensul că veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine în funcție de solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, întrucât ar însemna să se accepte, astfel, ideea că art. 141modificat implicit art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994.
Întrucât art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 își păstrează conținutul și după adoptarea art. 141din nr.OUG 12/2004, concluzia nu poate fi decât aceea că se mențin și diferențierile sub aspectul modului de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire dispozițiile legale mai sus menționate.
Ca atare, este întemeiată susținerea recurentului în sensul că, pentru veteranii de război decorați cu ordinele și medaliile enumerate limitativ la art. 14 din Legea nr. 44/1994, renta cuvenită este de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din Ministerul Apărării, 50% începând cu 1 ianuarie 2008, ca urmare a adoptării Legii nr. 303/2007.
La aceeași concluzie a netemeiniciei pretențiilor intimatei-contestatoare se poate ajunge și prin interpretarea sintagmei "după caz", utilizată în cuprinsul art. 141, cărei folosire confirmă ipoteza că, la calculul rentei, se mențin diferențele dintre veteranii de război, diferențe ce decurg din interpretarea art. 13 și 14, fiecare dintre categoriile de veterani urmând a beneficia de o rentă stabilită conform procentului și soldei, de grad și/sau de funcție, indicate expres în lege, prin normele evocate.
În același sens poate fi menționată și decizia nr. 45/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr. 23/2008, obligatorie pentru instanțe conform art. 329 din Codul d e procedură civilă, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că dispozițiile art. 141raportat la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Pentru considerentele expuse, Curtea, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 și 2 din Codul d e procedură civilă, urmează să admită recursul și să modifice sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr.6649 din data de 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20467/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata.
Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /:
2 ex./29.05.2009
Jud.fond: /
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina