Pensie de urmaș. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 80/R/2008
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTORI: Adrian Repede, Lucia Ștețca Ioana Tripon
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- împotriva sentinței civile nr. 867 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N la data de 10.10.2007, în dosarul nr-, privind și pe reclamanta, având ca obiect pensie de urmaș - contestație împotriva deciziei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, astfel încât, întrucât s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 867/F din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de contestatoarea și în consecință a fost anulată decizia privind acordarea pensiei de urmaș nr. - din 8 martie 2007, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B-N; s-a dispus emiterea unei noi decizii pe numele contestatoarei privind acordarea pensiei de urmaș, pensie ce s-a calculat la 50 % din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă de 146 lei RON aflată în plată la data decesului soțului pensionar.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr. - din 8 martie 2007, emisă de Casa Județeană de Pensii B-N, contestatoarea beneficiază de o pensie de urmaș în cuantum de 56 lei, decizia fiind emisă ca urmare a dosarului nr. 13077/6 martie 2007.
Decizia de pensie i-a fost emisă în calitate de soție supraviețuitoare a susținătorului, decedat la data de 26 februarie 2007. La data decesului, acesta avea în plată o pensie de 146 lei RON, așa cum rezultă din cuponul de pensie anexat. Urmare a evaluării și recalculării pensiei conform metodologiei instituite de Legea nr. 19/2000 art. 76-78, nr.HG 1550/2004 și G nr. 4/2005, punctajul mediu al pensiei la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat s-a diminuat la 0,28055 la care intimata, a aplicat procentul de 50 %, rezultând astfel drepturile de pensie la care avea dreptul soția supraviețuitoare.
Analizând situația de fapt prin prisma art. 71, 76-78 din Legea nr. 19/2000 și a OUG4/2005, instanța a constatat că intimata, potrivit art. 71 alin. 2 lit. a, a procedat corect prin acordarea unui cuantum de 50 % din pensia pentru limită de vârstă a susținătorului decedat, fiind vorba de un singur urmaș, dar a greșit aplicând cuantumul de 50 % asupra punctajului mediu anual realizat de susținător.
Deși, potrivit art. 71 (1) lit. a din Legea nr. 19/2000, "pensia de urmaș se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată a susținătorului decedat", intimata a procedat greșit acordându-i contestatoarei o pensie mai mică. De asemenea, greșit a interpretat intimata și prevederile nr.OUG 4/2005, neluând în considerare prevederile art. 6 alin. 1 din acest act normativ, potrivit cărora, în vederea stabilirii cuantumului pensiei ce urmează a fi plătită după efectuarea recalculării, punctajul mediu anual calculat se compară cu punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.
Cum susținătorul decedat beneficia de măsurile de protecție prevăzute de textul arătat mai sus și cum acestuia i s-a menținut pensia la cuantumul aflat în plată, este firesc și echitabil ca de această prevedere să beneficieze și soția supraviețuitoare. Numai în acest mod intenția legiuitorului este respectată.
În raport cu cele de mai sus, a textelor de lege invocate, a art. 155 din Legea nr. 19/2000, instanța a admis acțiunea conform celor de mai sus.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B N, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației și a se menține ca temeinic și legal emisă decizia nr. -/2007 privind acordarea pensie de urmaș.
În motivare se arată că reclamanta a solicitat acordarea pensiei de urmaș în urma decesului soțului. La data decesului, susținătorul decedat era beneficiar al categoriei de pensie - limită de vârstă, cu un punctaj mediu anual în plată la data decesului mai mic decât cel avut anterior recalculării.
Conform dispozițiilor legale instituite prin art. 71, 76-78 din Legea nr. 19/2000, pensia de urmaș se stabilește avându-se în vedere categoria de pensie cu care era în plată susținătorul decedat - art. 71 alin. l lit. a) - limită de vârstă și nu avându-se în vedere cuantumul corespunzător pensiei în plată la data decesului, cum în mod eronat a interpretat instanța de fond. Cuantumul pensiei de urmaș care se stabilește prin aplicarea procentului de 50 % asupra punctajului mediu anual realizat de susținătorul decedat în urma recalculării pensiei, înmulțit cu valoarea punctului de pensie (art. 76 din Legea nr. 19/2000) punctaj corespunzător categoriei de pensie în plată la data decesului și nu prin aplicarea acestui procent cuantumului de pensie cu care era în plată la data decesului susținătorul decedat.
Concret, cuantumul pensiei de urmaș, conform dispozițiilor art. 71 și ale art. 76 din Legea nr. 19/2000 se determină în suma corespunzătoare procentului de 50 % aplicat asupra punctajului mediu anual recalculat al susținătorului (care este în plată de drept la data decesului) și nu asupra punctajului în plată al susținătorului avut anterior decesului și care a determinat cuantumul mai mare al pensiei.
Motivația instanței de fond nu se justifica nici sub aspectul prevederilor art. 6 din nr.OUG 4/2005. Dispozițiile legale instituite prin nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005 se aplica în totalitate numai categoriilor de pensii obținute în baza legislației anterioare (Legea nr. 3/1977, Legea nr. 2/1995) intrării în vigoare Legii nr. 19/2000, în cazul în speță, numai susținătorului decedat, ca beneficiar al unei categorii de pensie supusă recalculării.
Prin urmare, arată recurenta că intenția legiuitorului în menținerea cuantumului mai avantajos (în situația în care în urma recalculării pensiei punctajul rezultat și implicit cuantumul pensiei este mai mic) este incidentă numai pensiei recalculate a susținătorului decedat ca drept propriu câștigat odată cu transformarea cuantumului pensiei obținute conform legislației anterioare în puncte de pensie - art. 180 din Legea nr. 19/2000 la intrarea în vigoare a legii, respectiv - 01.04.2001.
Așadar, vocație în menținerea cuantumului mai avantajos (art. 6 din nr.OUG 4/2005) în urma recalculării pensiei avea numai titularul pensiei recalculate. Pensia susținătorului decedat, cu toate facilitățile prevăzute de lege, fiind un drept propriu, nu poate face obiectul unor cedări sau transmisiuni a beneficiilor acordare de lege, pentru urmași.
Dreptul contestatoarei intimate stabilit prin decizia nr. -/2006 este un drept nou, obținut în temeiul dispozițiilor Legii nr. 19/2000 - art. 71 și art. 76 și nu i se aplică prevederile art. 6 din nr.OUG 4/2005, stabilirea și calculul pensiei de urmaș făcându-se numai în raport de prevederile Legii nr. 19/2000 (art. 71 si art. 76).
În raport cu prevederile legale aplicabile stabilirii dreptului de pensie de urmaș, potrivit motivației expuse și conform art. 304 alin. 1 pct. 9 din proc.civ. consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, interpretând eronat prevederile legale aplicabile speței.
În drept au fost invocate prevederile art. 301, 302, 304, 312 din proc.civ. și prevederile art. 71 și 76 din Legea nr. 19/2000.
Reclamanta intimată nu a depus întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul, față de dispozițiile art. 312 alin. 1.proc.civ. raportat la art. 304 pct. 9.proc.civ. pentru următoarele considerente:
Este greșit raționamentul intimatei, conform căruia ar trebui ca pensia de urmaș să se stabilească în funcție de punctajului recalculat al susținătorului și nu de cuantumul pensiei în plată a susținătorului decedat la data decesului. Mai precis, este formală această distincție și neconcordantă cu prevederile legii, luate în considerare în mod coroborat.
Între punctajul recalculat și pensia aflată în plată trebuie să existe corelație, pensia în plată fiind calculată prin înmulțirea punctajului cu valoarea punctului de pensie. Prin urmare, dacă ne referim la pensia aflată în plată atunci când fixăm modalitatea de stabilire a pensiei de urmaș, sau ne referim la punctajul mediu anual în același scop, rezultatul ar trebui să fie același.
De altfel, în acest sens sunt și dispozițiile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, unde se statuează că "Pensia de urmaș se calculează, după caz, din:
a) pensia pentru limita de vârstă aflată în platăsau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat -".
Este adevărat că alin. 2 din același text de lege stipulează: "cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în condițiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) pentru un singur urmaș - 50 %", însă dacă am da acestui din urmă text de lege interpretarea pe care o propune recurenta, am ajunge în situația în care s-ar lăsa fără aplicabilitate textul de la alin. 1, lit. a, citat mai sus. Este deci evident că urmașii beneficiază de toate dispozițiile legale care i-ar fi profitat susținătorului, dacă acesta ar fi trăit.
Cea de a doua teză pe care se întemeiază cererea de recurs este în sensul că dispozițiile legale instituite prin nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005 se aplică în totalitate numai categoriilor de pensii obținute în baza legislației anterioare intrării în vigoare a Legii 19/2000, vocație la menținerea cuantumului mai avantajos (art. 6 din nr.OUG 4/2005) având numai titularul pensiei recalculate, astfel încât acestea nu s-ar aplica în situația contestatoarei pentru considerentul că dreptul acesteia, stabilit prin decizia nr. -/2007, este un drept nou obținut în temeiul Legii nr. 19/2000 (art. 71 și art. 76).
Curtea consideră în egală măsură nefondată și această susținere, având în vedere că se face din nou o interpretare formală a dreptului incident în cauză, și mai ales, sunt ignorate dispozițiile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, citate în cele de mai sus. Este evident că dreptul la pensie al contestatoarei s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, astfel încât este evident că pensia sa nu este supusă recalculării, însă trebuie ținut cont de faptul că dreptul său, chiar dacă se naște direct în persoana sa, este în legătură de directă proporționalitate cu pensia pe care susținătorul ar fi primit-o dacă era în viață. Prin urmare, nu se poate susține că nu se vor aplica în situația contestatoarei dispozițiile legale instituite prin nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005, mai precis, cele de favoare prevăzute de art. 6 din nr.OUG 4/2005 întrucât aplicabilitatea acestora este atrasă, e adevărat, indirect, de prevederile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, pentru a se asigura astfel pe deplin beneficiul urmașului cât privește drepturile la care ar fi avut dreptul susținătorul său.
De altfel, se constată că dreptul reclamantei la pensie de urmaș s-a născut la data de 01.03.2007, astfel încât recalcularea trebuia făcută anterior (cum de altfel s-a și făcut, după cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul de fond), în favoarea antecesorului său decedat. Or, acesta a beneficiat de aplicarea prevederilor art. 6 din nr.OUG 4/2005, în sensul că, în cazul său punctajul rezultata în urma recalculării era mai mic decât cel corespunzător pensiei aflate în plată la data recalculării, astfel încât după recalculare s-a menținut în plată cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, situație ce urma a se perpetua până când cuantumul pensiei aferente noului punctaj rezultat prin recalculare va fi fost mai mare decât cuantumul pensiei aflate în plată la momentul recalculării. Prin urmare, decedând beneficiarul pensiei pentru limită de vârstă după recalculare, pensia datorată urmașei sale trebuie să se calculeze în funcție de pensia aflată în plată în favoarea antecesorului acesteia la momentul decesului, mai precis, de cuantumul acesteia. Or, acesta semnifică aplicarea beneficiului dat de art. 6 alin. 2 din nr.OUG 4/2005 și în cazul reclamantei, prin ricoșeu, adică în modalitatea aplicării procentului corespunzător pensiei de urmaș la cuantumul pensiei aflate în plată în favoarea antecesorului reclamantei, care de altfel corespunde unui anumit punctaj, anterior recalculării; prin urmare, sunt respectate prevederile art. 71 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cuantumul pensiei reclamantei stabilindu-se prin aplicarea procentului prescris de lege asupra punctajului realizat de susținător, anume, cel anterior recalculării, pentru o perioadă de timp determinată de prevederile art. 6 alin. 2 din nr.OUG 4/2005, amintite mai sus.
Un ultim argument este cel dat de rațiunea pentru care legiuitorul a emis actele normative menționate, anume, nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005: aceea de a se face trecerea de la modul de calculare a pensiilor existent anterior adoptării Legii nr. 19/2000 la cel instituit prin această lege, asigurându-se beneficiarilor unei pensii mai mari corespunzătoare modului de calcul prevăzut de Legea nr. 3/1977 menținerea cuantumului pensiei aferente vechiului mod de calcul până la data când cuantumul pensiei recalculate în lumina dispozițiilor Legii nr. 19/2000 va fi cel puțin egal cu pensie de care aceștia s-au bucurat în baza vechii modalități de calcul. Este evident că astfel s-a dorit a nu se ajunge la o situație de diminuare a pensiei dată de această trecere, pentru a nu fi pus cetățeanul în situația dificilă a unei modificări a pensiei - adesea unicul mijloc de subzistență - în detrimentul său. Or, aceste considerente sunt valabile și pentru beneficiarii pensiei de urmaș, care de asemenea, trebuie protejați de o discrepanță în defavoarea lor, ce s-ar crea dacă în cazul lor nu s-ar lua în considerare măsurile prevăzute de legiuitor, cu caracter temporar, pentru trecerea de la vechiul sistem de calculare a pensiilor la noul sistem.
Rațiunea legii este de a se asigura urmașului acea parte din pensia de care beneficia antecesorul său decedat, ce corespunde procentului indicat de textul de lege, nicidecum de a se face artificii de calcul care ar conduce la nerespectarea acestei proporționalități stricte între pensia antecesorului și cea a beneficiarului pensiei de urmaș.
Față de aceste considerente, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul, menținând în totul sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii B- împotriva sentinței civile nr. 867/F din 10 octombrie 2007 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./23.01.2008
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Lucia Ștețca Ioana Tripon
