Plată asigurări sociale. Decizia 611/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 611
Ședința publică din 3 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 2165 pronunțată la 26 noiembrie 2008 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul intimat asistat de avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului intimat a depus la dosar concluzii scrise și chitanța nr. 137/20 martie 2009 cu care a fost achitat onorariu de avocat.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reclamantul intimat, prin avocat având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
Arată că în acest sens a fost pronunțată și decizia în interesul legii nr. 16/18 februarie 2008 ICCJ
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul S la 6 octombrie 2008 sub nr. 2762/115, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii CSs olicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să anuleze decizia de suspendare nr. - din 24 septembrie 2008 pârâtei, iar pe timpul judecății să dispună suspendarea executării deciziei.
In motivarea acțiunii arată că prin decizia contestată s-a dispus suspendarea plății pensiei ca și pensie încasată necuvenit începând cu 21 iunie 1996; că până la 1 iulie 2008 îndeplinit funcția de primar al comunei (jud. C S), perioadă în care a avut și calitatea de pensionar de gradul III; că exercitarea acestei funcții elective îi permitea să cumuleze veniturile realizate cu pensia de gradul III conform prevederilor art. 54 litera c și 94 litera d din Legea nr. 19/2000.
In drept invocă dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 2165 pronunțată la 26 noiembrie 2008, instanța a admis acțiunea reclamantului, a dispus anularea deciziei de suspendare a plății pensiei nr. -/24 septembrie 2008, dispus anularea deciziei de suspendare a plății pensiei nr. -/24 septembrie 2008, obligat pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin decizia contestată, având în vedere calitatea de angajat cu normă întreagă a reclamantului în perioada 1 aprilie 2001 - 1 iulie 2008, în conformitate cu dispozițiile art. 54 litera c și art. 94 litera d din Legea nr. 19/2000, pârâta a dispus suspendarea plății pensiei reclamantului începând cu 21 iunie 1996.
In conformitate cu prevederile art. 94 din Legea nr. 19/2000, pensionarii de invaliditate de gradul III pot să cumuleze pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Reclamantul fiind beneficiar al unei pensii de invaliditate de gradul III în baza deciziei de pensie nr. -/3 aprilie 1993 putea să cumuleze pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.
A mai reținut că dispozițiile legale nu fac nici o distincție între activitatea profesională cu J de normă sau cu normă întreagă, distincție pe care o face numai pârâta și că motivul de suspendare al pensiei reclamantului invocat de către pârâtă în cuprinsul deciziei de suspendare a pensiei nr. -/24 septembrie 2008 nu se regăsește printre cele enumerate limitativ de art. 92 din Legea nr. 19/2000 și că interpretarea dată de pârâtă dispozițiilor art. 54 litera c și art. 94 litera d din Legea nr. 19/2000 este în contradicție cu principiul neîngrădirii dreptului de muncă și al libertății muncii reglementat de art. 41 alin. 1 din Constituția României; că orice persoană are dreptul de a alege singură și liberă profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și în ce condiții.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C S, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 8, 9 raportate la art. 3041cod procedură civilă.
Arată că prima instanță a emis sentința fără observarea formelor legale așa cum este prevăzut de art. 105 cod procedură civilă; că instanța de fond a interpretat în mod aparte dispozițiile art. 54 din Legea nr. 19/2000 cu referire la persoanele beneficiare a unei pensii de invaliditate de gradul III, fără a face o legătură cu cazul în speță, instanța reținând greșit că persoanele cu invaliditate gradul III pot să obțină, indiferent de nivelul veniturilor respective; că prima instanță nu a înțeles care este problema cheie a litigiului, respectiv dacă un pensionar de invaliditate gradul III poate sau nu să lucreze legal 8 ore/zi; că din documentele depuse la dosarul cauzei rezultă că în perioada 21 iunie 1996 - 17 iunie 2008, reclamantul a ocupat funcția de primar, fiind inclus în tabelul nominal depus lunar de angajator și în același timp a încasat lunar pensia de invaliditate; că desfășurând o activitate profesională de 8 ore zilnic, reclamantul s-a postat pe o poziție în afara celui de pensionar de gradul III, încadrându-se în situațiile prevăzute de art. 5 alin. 1 pct. I și II din Legea nr. 19/2000.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
Arată că în mod temeinic și legal a constatat că decizia de recuperare a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale și a constatat că pensionarii de invaliditate de gradul III pot în conformitate cu dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000 să cumuleze pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională; că motivul de suspendare nu se regăsește printre cele enumerate limitativ de art. 92 din Legea nr. 19/2000.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 5, 8, 9 cod procedură civilă coroborate cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 cod procedură civilă nu este îndeplinit în speță, deoarece din verificarea dosarului nu se constată vreo încălcare a normelor de procedură prevăzute de art. 105 cod procedură civilă sub sancțiunea nulității.
Pârâta recurentă a fost citată pentru termenele de judecată, însă nu s-a prezentat în instanță.
Sub aspectul fondului, prima instanță a făcut o apreciere corectă a stării de fapt și a interpretat corect actul juridic dedus judecății și dispozițiile legale incidente în cauză.
Reclamantul a îndeplinit funcția de primar în baza unui mandat rezultat din alegeri.
Art. 94 litera d din Legea nr. 19/2000 prevede că pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, iar art. 54 litera c din Legea nr. 19/2000, pensia de invaliditate de gradul III este caracterizată prin pierderea a cel puțin J din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze activitate profesională.
Activitatea desfășurată de primar nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale, deoarece ea nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil.
Între consiliul local și primar nu există raporturi specifice celor dintre angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri, conform art. 25 și urm. din Legea nr. 215/2001.
Câtă vreme calitatea de primar nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, urmează a respinge recursul ca neîntemeiat.
În privința cheltuielilor de judecată urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă și va obliga pârâta recurentă la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată către reclamantul intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 2165 pronunțată la 26 noiembrie 2008 de către Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Obligă pârâta recurentă la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 3 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
12 mai 2009
Primă instanță:
, - tribunalul C
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Carmen Pârvulescu, Maria