Pretentii. Decizia 149/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 149/
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu judecător
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1103/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în G,-, - 8,. 1,. 115, jud. G, având ca obiect "PRETENȚII".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru recurenta pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII G consilier juridic, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citată cu copia motivelor de recurs intimata reclamantă a depus concluzii scrise în sensul respingerii recursului, după care:
Reprezentantul recurentei întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului declarat față de motivele expuse în cererea de recurs invocând în completare recursul în interesul legii privind practica neunitară în cazul aplicării dispozițiilor art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, recurs soluționat prin Decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1103 din 17 septembrie 2008, Tribunalul Galația admis acțiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANA DE PENSII
A fost obligată pârâta sa calculeze renta lunara cuvenită reclamantei începând cu data de 12 august 2005 în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție, la minim al unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale stabilite conform art. 141din OUG12/2004.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării rentei cu începere de la data de 12 august 2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeana de Pensii G plata unei rente lunare în funcție de solda de grad și funcție a unui sublocotenent, începând cu luna august 2005, în conformitate cu nr.OUG 12/2004 și Legea nr. 210/2004.
În motivarea acțiunii a arătat ca este soția supraviețuitoare a lui, veteran de război, decorat cu medalia "Crucea Comemorativa" în cel de al doilea război mondial.
Conform Legii nr. 44/1994, aceștia beneficiază de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent
Aceasta lege a fost completata prin nr.OUG 12/2004 care prevede ca începând cu data de 1 martie 2004, renta se calculează în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție, la minim, ale unui sublocotenent
Prin urmare, s-a solicitat calcularea rentei conform modificării de lege intervenita, începând cu luna august 2005.
În dovedirea acțiunii reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar dovada ca este văduva de veteran de război, copia brevetului prin care soțului sau i s-a acordat medalia "Crucea comemorativa a celui de al doilea război mondial 1041- 1945", un certificat eliberat de Ministerul Apărării Naționale și copie după cuponul său de pensie.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea ca prin nr.OUG 12/2004 s-a urmărit diferențierea modului de calcul a rentei, în funcție de felul decorației sau medaliei și nu în funcție de solda de grad cumulata cu solda de funcție la minim a unui sublocotenent
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Reclamanta este îndreptățita la plata unei rente. În cauză nu s-a pus în discuție procentul de 25% din soldă care i se cuvine reclamantei, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din Legea Nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării și până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin OUG nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței s-a menționat că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"ART. 14^1
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Art. 141face referire la renta reglementată de art. 13 și 14 din lege și singura completare se referă la stabilirea bazei de calcul în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Modificarea adusă Legii nr. 44/1994 de Legea nr. 303/2007 nu are relevanță asupra problemei de drept disputate, nu face altceva decât să modifice un procent, fără a face nici o clarificare legislativă a disputei existente în practică referitor la modul de interpretare a art. 14 ind. 1 din lege.
În condițiile în care nota de fundamentare a nr.OUG 12/2004 face referire la o contribuție unanim recunoscută pentru toți cei care au contribuit la apărarea țării este rezonabil și echitabil ca baza de calcul a rentei pentru toate tipurile și categoriile de decorații să fie aceiași, singura diferențiere fiind permisă numai în ceea ce privește procentul acordat în funcție de categoria medaliei primite pentru faptele de vitejie.
Față de aceste considerente, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la recalcularea rentei lunare în funcție de noua bază astfel cum este prevăzută de nr.OUG 12/2004, precum și la plata diferențelor rezultate în urma recalculării cu începere de la data de 12 august 2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prin introducerea art. 141din lege s-a dorit de legiuitor ca rentele prevăzute de Legea nr. 44/1994 să se calculeze în funcție de solda de grad sau solda de funcție la minim așa cum prevăd art. 13 și art. 14 a unui sublocotenent dar din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Prin sintagma "după caz" s-a avut în vedere diferențierea modului de calcul al rentei în funcție de felul decorației sau medaliei și nu aplicarea procentului de 25 %, 75 % sau 100 % asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție la minim.
Semnificația noului text introdus prin nr.OUG 12/2004 rezultă și din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 141din Legea nr. 44/1994.
Se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și Legea nr. 44/1994.
Intimata a depus concluzii scrise și a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10 noiembrie 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45 din 10 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile art. 141raportat la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurenta pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în cauza "Beian contra României"), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 141din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45 din 10 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop, Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. 1 din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Printr-o altă decizie nr. 528 din 2 decembrie 1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. 2 din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință". De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă, fiind vorba de un înscris nou.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 3041Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii G și se va modifica în parte sentința civilă nr.1103 din 17 septembrie 2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca nefondată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de recurenta pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1103 din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr- și în consecință:
Modifică în t o sentința civilă nr. 1103/2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
RESPINGE acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în G,-, - 8,. 1,. 115, jud. G în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 30 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
---
Red./12 februarie 2009,
Tehnored. 2 ex./6 martie 2009
Fond: -
Asistenți judiciari: -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
