Pretentii. Decizia 152/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 152/
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu judecător
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel Coinacel
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1118/19.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat, jud. G, având ca obiect "PRETENȚII".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G consilier juridic, lipsă fiind intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; intimatul reclamant, citat cu copia motivelor de recurs, nu a depus întâmpinare, după care;
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului declarat față de motivele expuse în cererea de recurs invocând în completare recursul în interesul legii privind practica neunitară în cazul aplicării dispozițiilor art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, recurs soluționat prin Decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1118 din 19 septembrie 2008, Tribunalul Galația admis acțiunea promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A fost obligată pârâta să calculeze renta cuvenită reclamantului, în funcție de solda de grad și solda de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, începând cu data de 1 septembrie 2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- reclamantul a chemat-o în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii G solicitând obligarea acesteia la plata rentei calculate pe ultimii trei ani anteriori formulării acțiunii și pe viitor, în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
În motivare s-a arătat că, potrivit art. 13 din legea 44/1994 privind veteranii de război, beneficiază de o rentă lunară întrucât a fost decorat cu Crucea Serviciul cu Spade clasa I-a și ca urmare a modificării legii prin OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că interpretând art. 141din OUG 12/2004, atât sistematic, funcție de art. 13-14 din legea 44/1994, dar și din înțelesul notei de fundamentare, a rezultat că intenția legiuitorului a fost de a beneficia de un tratament egal toți veteranii de război care provin din sisteme diferite, prin raportare, după caz, la nivelul soldei de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este îndreptățit la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul de 75% din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din legea Nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat: ( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță De Urgență Nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței s-a menționat că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"ART. 14^1
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Art. 141face referire la renta reglementată de art. 13 și 14 din lege și singura completare se referă la stabilirea bazei de calcul: în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Față de aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prin introducerea art. 141din lege s-a dorit de legiuitor ca rentele prevăzute de Legea nr. 44/1994 să se calculeze în funcție de solda de grad sau solda de funcție la minim așa cum prevăd art. 13 și art. 14 a unui sublocotenent dar din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Prin sintagma "după caz" s-a avut în vedere diferențierea modului de calcul al rentei în funcție de felul decorației sau medaliei și nu aplicarea procentului de 25 %, 75 % sau 100 % asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție la minim.
Semnificația noului text introdus prin nr.OUG 12/2004 rezultă și din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 141din Legea nr. 44/1994.
Se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și Legea nr. 44/1994.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10 noiembrie 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45 din 10 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile art. 141raportat la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurenta pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în cauza "Beian contra României"), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 141din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45 din 10 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop, Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. 1 din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Printr-o altă decizie nr. 528 din 2 decembrie 1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. 2 din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință". De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă, fiind vorba de un înscris nou.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 3041Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii G și se va modifica în parte sentința civilă nr.1118 din 19 septembrie 2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamant ca nefondată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1118 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr- și în consecință:
Modifică în t o sentința civilă nr. 1118 din 19 septembrie 2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
RESPINGE acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, jud. G, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 30 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./12 februarie 2009,
Tehnored. 2 ex./6 martie 2009,
Fond: -
Asistenți judiciari: -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Benone Fuică
