Pretentii. Decizia 366/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.366/
Ședința publică din 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, nr.1A, sector 1 împotriva sentinței civile nr.1357/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, cauza având ca obiect OBLIGARE ACHITARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâtă MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și intimatul-reclamant
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă;după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat,și având în vedere că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea recursului în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține sore soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1357/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-,a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor
A fost obligat pârâtul să calculeze și să plătească reclamantului renta lunară în funcție de solda de grad și de funcție la minim al unui sublocotenent, începând cu data de 08.10.2005.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească,prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr.6561/121/08.10.2008, reclamantul G, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative plata rentei lunare începând cu luna octombrie 2005, potrivit Legii nr. 210/2004.
Motivându-și în fapt acțiunea, a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994, veteranii de război decorați cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al II-lea război mondial 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară, echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent - drepturi pe care le-a primit la zi.
Legea a fost modificată prin nr.OUG 12 din 2004, în sensul că începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și funcție, la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Națională, stabilită conform legii.
A mai precizat reclamantul că începând cu 1 martie 2004, ar fi trebuit să primească o rentă lunară de 25% din solda de grad și funcție, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta, legal citata, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul Gas olicitat plata drepturilor legale de rentă, în conformitate cu disp. OUG nr. 12/2004.
Din probele administrate în prezenta cauză, s-a reținut că reclamantul are calitatea de veteran de război, fiind decorat cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 -1945.
Acesta, beneficiază de indemnizația prevăzută de disp. art. 12 din Legea nr. 44/1994, precum și de o rentă prevăzută de OUG nr. 215/2000 care a modificat și completat Legea nr. 44/1994
Potrivit nr.OUG 12/2004, de completare a Legii nr. 44/1994, începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută de art. 13 și 14, se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim, al unui sublocotenent din cadrul Ap. stabilite în conformitate cu legea.
Astfel, instanța a apreciat că renta lunară, nu reprezintă un procent de 25%, din solda de grad așa cum susține pârâtul, ci din cuantum soldei de grad și soldei de funcție la minim al unui sublocotenent din cadrul Ap.
Dat fiind faptul că, pârâtul a calculat drepturile de rentă ale reclamantului, cu încălcarea dispozițiile sus arătate, a fost admisă acțiunea în parte și a obligat pârâtul să calculeze renta lunară a reclamantului G începând cu data de 08.10.2005, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ap. stabilite conform art. 14 indice 1 din OUG nr. 12/2004.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâtul Ministerul, Administrației și Internelor criticând- ca fiind lipsită de temei legal, pentru următoarele motive:
Prin introducerea art.141din Legea nr.44/1994 cu ocazia adoptării nr.OUG12/2004, intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza toți veteranii de război, sub aspectul calculului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, ci de a stabili drept criteriu de repartizare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război funcție de război funcție de medaliile sau ordinele conferite, din interpretarea gramaticală a textului art.141din Legea nr.44/1994 rezultând că rentele se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ap.
Și modificările aduse prin Legea nr.303/2007 art.14 din Legea nr.44/1994 păstrează ca bază de calcul doar solda de grad a unui sublocotenent, fiind modificat numai procentul aplicat bazei de calcul, în sensul majorării acestuia de la 25% la 50%.
A invocat Decizia nr.45/10.11.2008 pronunțată în materie de Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite pe calea recursului în interesul legii și aplicabilitatea prevederilor art.329 al.3 Cod procedură civilă.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurată, iar pe fond, respingerea acțiunii intimatului-reclamant ca neîntemeiată.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.299 și urm. 3041Cod procedură civilă.
Intimatul-reclamant G nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11.2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurentul-pârât.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești.
Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr.528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1.pr. civilă coroborate cu art.329 alin.3 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și se va modifica sentința civilă nr. 1357/28.10.2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamant ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, nr.1A, sector 1 împotriva sentinței civile nr.1357/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.1357/18.10.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR,ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 06 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/23.04.2009
Tehnored./2 ex./ 05 Mai 2009
Fond:-
Asistenți jud.- C-tin
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
