Pretentii. Decizia 3868/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 3868
Ședința publică de la 30 Mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 4786/15.11.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Casa Județeană de Pensii D și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat la cererea intimatei-pârâte Casa Județeană de Pensii D pentru pregătirea apărării, iar prin cererea de recurs recurentul solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 4786 de la 15 noiembrie 2007 respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților Casa Județeană de Pensii D si Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul, pensionar magistrat cu o vechime in magistratura de peste 45 ani, beneficiază de pensie de serviciu, actualizată prin decizia nr. -/27.03.2007 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii D, in cuantum de 6292 lei pentru anul 2007. La stabilirea drepturilor de pensie au fost avute in vedere veniturile realizate de un magistrat in activitate, in condiții identice de vechime si nivel al parchetului, in conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
Astfel, potrivit acestui text de lege, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 ani in magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzută de lege, de pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate anterior pensionarii. Aceasta se actualizează anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecătorilor si procurorilor in activitate, conform art. 85 alin. 2 din Legea nr.303/2004.
In acest sens, potrivit art. 18 lit. b din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea nr. 1275/ 2005, ultima unitate angajatoare întocmește adeverințele nominale cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, conform anexelor nr. 4-6 la aceste norme si le transmite Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică, la rândul u, caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare. In alin. 2 se prevede ca,ctualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate".
Potrivit art. 19, la fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții. Noua decizie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
Fat de obiectul acțiunii, așa cum a fost precizat de reclamant la data de 23.10.2007, instanța a constatat neîntemeiat excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii D, procedura stabilirii si actualizării pensiei de serviciu menționată anterior, instituind obligația acesteia de a emite si comunica deciziile de pensie către beneficiar. Ca urmare, aceasta are calitate procesuala in cauza, lipsa culpei, invocata de parata, nu determina pierderea calității procesuale, ci vizează fondul cauzei.
Asupra fondului cauzei, instanța a constatat următoarele:
Modalitatea si baza de calcul a pensiei de serviciu sunt prevăzute in art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea nr. 1275/2005, la alin. 3 fiind prevzut, n veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade ori alte drepturi fără caracter salarial."
Sporul de 40% ( inițial in cuantum de 30%) pretins de reclamant a fost reglementat prin art. 28 alin. (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, care prevedea dreptul personalului din cadrul Parchetului Național Anticorupție precum și al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară. Textul a fost modificat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2004, sporul majorându-se la 40% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Prin decizia nr. VI /15.01.2007, Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit ca prin aplicarea diferențiată a textelor de lege menționate anterior s-a creat o stare de discriminare, ceea ce da dreptul magistraților la despăgubiri constând in valoarea sporului de 30%, respectiv 40 %, neacordat.
Constatarea stării de discriminare a condus astfel, la restabilirea unei situații echitabile intre magistrați, insa acest fapt nu a condus si la modificarea cuantumului drepturilor salariale realizate de aceștia, in perioada respectiva.
In acest fel, valoarea sporului menționat, ce a fost acordat magistraților prin hotărâri judecătorești, nu a făcut niciodată parte din indemnizația lunara acordata acestora, ci doar din indemnizația acelei categorii de magistrați prevăzuți de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, Legea nr. 508/2004 si Legea nr. 601/2004, din care insa reclamantul nu a făcut parte.
Odată constatată discriminarea, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, posibilitatea celui care se consider discriminat, in speț reclamantul, de a solicita despăgubiri, in raport cu un coleg pensionar aflat in situația prevăzuta de lege privind acordarea sporului de 30%, respectiv 40%. Acest drept insa, are un conținut și o natură juridică distincte față de dreptul la pensie, care este un drept de asigurări sociale si, ca urmare, nu poate fi obținut pe aceasta din urmă cale.
In consecință, instanța a constatat ca acțiunea de față nu este întemeiată, pensia reclamantului neputând fi actualizata, in condițiile legii, decât în funcție de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui procuror în funcție, în condiții identice de vechime și nivel al parchetului, având ca baza de calcul veniturile astfel cum au fost menționate de art. 7 alin. 3 din Hotărârea nr. 1275 din 18 octombrie 2005 și nu alte drepturi fără caracter salarial.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse anterior, instanța a respins acțiunea așa cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a respins acțiunea considerând în mod greșit că sporul de 40 % din salariu nu ar face parte din indemnizația lunară acordată magistraților, ci s-ar referi la o indemnizație specială pentru magistrații discriminați.
O asemenea interpretare a instanței nu rezultă din nici o dispoziție legală și contravine flagrant dispoz. Legii 92/1992 și legii 303/2004 care nu fac nici un fel de deosebiri între natura drepturilor salariale permanente sau ocazionale.
Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferențelor de pensie este cuprinsa intre data de 01.12.2003-01.04.2006.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Conform dispozițiilor 92/1992, art.103 "agistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării".
" magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate".
Legea nr. 303/28.06.2004stabilește condițiile, modul de calcul și de actualizare a pensiei de serviciu astfel:
rt. 83(2) "pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează în raport cu nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate. (3) De dispozițiile alin. (2) beneficiază și magistrații pensionari".
247/19.07.2005care modifica 303/2004, astfel art. 84 dobândit următorul conținut:
- (1) "Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.(2) de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 83 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate.(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum și persoanelor care beneficiază de pensia de urmaș prevăzută la art. 83".
Odată cu edictarea actelor normative mai sus menționate s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:
HG 263/31.03.2005, ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:
- rt. 22(1) "În aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:
a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Justiției vor informa în scris Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizațiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate.
b) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale va transmite instituțiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată.
c) Instituțiile menționate la lit. a) transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr. 3 și 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face în raport cu nivelul indemnizației de încadrare brute lunare a magistraților în activitate și al cuantumului sporurilor avute la stabilirea inițială a pensiei de serviciu.
- art. 23 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții. Noua decizie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
- art. 24 - Răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut și a vechimii în magistratură revine instituției care eliberează adeverința-tip.
- art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplică și magistraților ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005(care a abrogat HG 263/2005), ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:
- art. 18 (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:
a) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție și Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an;
b) instituțiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.
Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții. Noua decizie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
Art. 20 - Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip.
Art. 21 - (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplică și celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conținutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.
În ceea ce privește "sporul anticorupție ", textele legale care au reglementat acest spor au fost:
Art. 28 alin. (4) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului Național Anticorupție prevăzut la alin. (1) și (3), precum și al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Ulterior, prinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevăzându-se că procurorii din Parchetul Național Anticorupție și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizației de încadrare brută lunară.
Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară și pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și pentru procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
PrinLegea nr. 601/2004de aprobare, cu modificări, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsă și la toți judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și la toți procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără a se face vreo distincție între categoria de magistrați care participă la soluționarea cauzelor privind faptele de corupție și magistrații cu atribuții specifice îndeplinirii funcției de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, pensiile de serviciu se actualizau, in funcție de dispoziția legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu: " nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate", " nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate", respectiv "media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate".
Odată cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit "venitul brut", in sensul ca acesta include pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
si modul de calcul al indemnizației de încadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevăzut in legislația salarizării magistraților, raportarea realizându-se la veniturile brute ale unui judecător sau procuror in activitate si in raport de funcția si nivelul instanței/parchetului de la data pensionarii.
Dat fiind faptul ca, indemnizația mărita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor funcții si instituții - procurorii din Parchetul Național Anticorupție și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și pentru procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism si ulterior, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție si procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,aceasta nu s-a regăsit in calculul venitului menționat in adeverințele eliberate intimatului.
Astfel, prin emiterea adeverințelor ce au stat la baza reactualizării drepturilor de pensie,s- a stabilit baza de calcul potrivit legislației in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistrații in funcție la data respectiva, având in vedere funcția si nivelul de la data pensionării.
CJP D, la rândul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevăzut in adeverința, la care a aplicat procentul legal.
În consecință, s-au respectat obligațiile legale, privind baza de calcul si calculând drepturile de pensie ale recurentului, in conformitate cu legea salarizării magistraților si cu aplicarea întocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistraților.
Cu privire la obținerea de către magistrații in funcție a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovării de acțiuni la instanțele de judecata, Curtea retine următoarele:
Prin Decizia nr. VIdin 15 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a dmis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si in aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art. 11alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, precum și a dispozițiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2004, modificată și aprobată prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților.
In considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele: "Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferențiere a indemnizațiilor stabilite pentru magistrați, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 185 din 22 iulie 2005, constatat existența unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menționate și a propus Ministerului Justiției inițierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenței de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrați cu pregătire și responsabilități identice.
Ca urmare a demersului legislativ, inițiat pe baza constatării acestei discriminări, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la indemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite".
"Rezultă, deci, că distincția ce se face, ținându-se seama de apartenența magistraților la categoria celor implicați în soluționarea cazurilor privind faptele de corupție sau de criminalitate organizată și de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhică este lipsită de justificare obiectivă și rezonabilă, fiind astfel discriminatorie în sensul art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și al art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existența unui raport acceptabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat, cu toate particularitățile lui specifice.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional și funcția îndeplinită de fiecare, se impune ca, pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 30% și, respectiv, 40% din indemnizația de încadrare brută lunară, acei magistrați să aibă dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu l-a acordat tuturor magistraților fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică, implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare".
In consecința, tabilind natura juridică al dreptului magistraților de a fi despăgubiți pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că obligația autorității care nu a acordat sporul tuturor magistraților este întemeiată pe ideea de "răspundere pentru tratament discriminatoriu".
Urmare a acestei decizii, magistrații au promovat acțiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, acțiuni întemeiate pe instituția juridica a răspunderii civile delictuale si care a presupus analiza îndeplinirii condițiilor generale ale răspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legătura de cauzalitate si vinovăția).
Drepturile dobândite de către magistrați, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despăgubiri obținute pentru repararea prejudiciului ca urmare a savarsirii de fapte discriminatorii.
Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare sociala.
In eventualitatea in care, in ceea ce ii privește pe magistrații pensionari, aceștia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, aceștia ar avea la dispoziție acțiunea in răspundere civila delictuala, îndreptata împotriva persoanei care a savarsit faptul discriminatoriu.
Ca atare, dreptul recurentului de a fi despăgubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un conținut și o natură juridică distincte față de dreptul la pensie, care este un drept de asigurări sociale.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează,ca în baza art.312 Cod procedură civilă,să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 4786/15.11.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.jud. -
2 ex/AS/19 06 2008
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Marin Covei, Mihaela Mitrancă
