Pretentii. Decizia 408/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 408/
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1648/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în G,-, - 8A,. 1,. 8, având ca obiect "OBLIGARE ACHITARE ".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru recurenta pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII G consilier juridic G, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat fiind scutit de taxă judiciară de timbru; citată cu copia motivelor de recurs intimata reclamantă a depus precizări solicitând judecarea cauzei în lipsa sa, după care:
Părțile prezente întrebate fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul instituției recurente solicită admiterea recursului pentru motivele descrise în cererea de recurs invocând și recursul în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 13, 14 și 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, modificată, soluționat prin Decizia nr. 45/10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 23/2008, cu aplicabilitate în speța dedusă judecății.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. 7685/121/04.02.2009;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Sentința civilă nr. 1648/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr. 1648/19.12.2008 Tribunalul Galația admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A obligat pârâta să calculeze renta lunară cuvenită reclamantei cu începere din data de 28.11.2005 în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform art. 141din nr.OUG 12/2004.
A obligat pârâta la plata diferențelor rezultate în urma recalculării, cu începere de la data de 28.11.2005.
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând obligarea acesteia la plata rentei în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent, începând cu data de 28 noiembrie 2005.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă și că urmare a modificării legii prin nr.OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent
Poziția pârâtului - întâmpinarea
Pârâta Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că din interpretarea art. 141din nr.OUG 12/2004 coroborat cu art. 13-14 din Legea nr. 44/1994, dar și cu înțelesul notei de fundamentare, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost de a egaliza toți veteranii de război. Interpretând logic legea, mai ales prin prisma modificărilor aduse prin Legea nr. 303/2007 se deduce că nu s-a dorit în toate cazurile calcularea rentei așa cum solicită reclamanta.
Considerentele sentinței pronunțată de instanța de fond
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățită la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul de 25% din soldă care i se cuvine reclamantei, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării și până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat: ( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin OUG nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"ART. 14^1
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Art. 141face referire la renta reglementată de art. 13 și 14 din lege și singura completare se referă la stabilirea bazei de calcul în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Modificarea adusă Legii nr. 44/1994 de Legea nr. 303/2007 nu are relevanță asupra problemei de drept disputate, nu face altceva decât să modifice un procent, fără a face nici o clarificare legislativă a disputei existente în practică referitor la modul de interpretare a art. 14 ind. 1 din lege.
În condițiile în care nota de fundamentare a OUG 12/2004 face referire la o contribuție unanim recunoscută pentru toți cei care au contribuit la apărarea țării este rezonabil și echitabil ca baza de calcul a rentei pentru toate tipurile și categoriile de decorații să fie aceiași,singura diferențiere fiind permisă numai în ceea ce privește procentul acordat în funcție de categoria medaliei primite pentru faptele de vitejie.
Față de aceste considerente, a admis acțiunea și a obligat pârâta la recalcularea rentei lunare în funcție de noua bază astfel cum este prevăzută de nr.OUG 12/2004, precum și la plata diferențelor rezultate în urma recalculării cu începere de la data de 28 noiembrie 2005.
Recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prin introducerea art. 14 indice 1 din lege s-a dorit de legiuitor ca rentele prevăzute de Legea nr. 44/1994 să se calculeze în funcție de solda de grad sau solda de funcție la minim așa cum prevăd art. 13 și art. 14 unui sublocotenent dar din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Prin sintagma "după caz" s-a avut în vedere diferențierea modului de calcul al rentei în funcție de felul decorației sau medaliei și nu aplicarea procentului de 25%, 75% sau 100% asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție la minim.
Semnificația noului text introdus prin nr.OUG 12/2004 rezultă și din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994.
Se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și Legea nr. 44/1994.
Legal citat, intimata-reclamantă nu s-a prezentat în instanță și a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nelegal și netemeinic.
Considerentele deciziei pronunțată de instanța de recurs
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11.2008, s-a pronunțatdecizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justițieprin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile art. 14 indice 1 rap. la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurenta pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară Deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente dispozițiile art. 305 Cod procedură civilă, fiind vorba un înscris nou.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii G și se va modifica în parte sentința civilă nr. 1648/19.12.2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul formulat de pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1648/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, iar în rejudecare:
RESPINGE acțiunea formulară de reclamanta, domiciliată în G,-, - 8A,. 1,. 8, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Benone Fuică | JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu | JUDECĂTOR 3: Alina Savin |
Grefier, |
: - -/28.04.2009
: 2 ex.//25.05.2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin