Pretentii. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.496/
Ședința publică din 11 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în G,-, - 4,. 73, împotriva sentinței civile nr.8 din 7 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în B,--5, sector 5, și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în G,-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentul - reclamant G avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la fila 4 dosar, pentru intimata - pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII consilier juridic în baza împuternicirii depusă la fila 15 dosar, pentru intimatul - pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată fixat în recurs.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul recurentului - reclamant precizează că recursul este fondat și solicită a fi admis, să se modifice hotărârea și pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Art. 14 indice 1 din OUG nr.12/2004 prevede că lunară se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție. Legiuitorul nu folosește sintagma și/sau folosită de instanța de fond. Pentru cele arătate și în scris solicită admiterea recursului.
Reprezentantul solicită, în principal, respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Plata drepturilor de rentă se face de către casele județene de pensii. Instanța de fond a admis la data de 169.11.2008 excepția lipsei calității procesuale pasive așa cum a fost invocată. În subsidiar, solicită respingerea recursul ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală. Să se aibă în vedere și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nr.45/2008.
Reprezentantul intimatei - pârâte având în vedere decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în materia recursului în interesul legii, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.8/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, la data de 01.10.2008, reclamantul G a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Nationale, plata rentei lunare, începând cu luna octombrie 2005, potrivit Legii nr. 210/2004.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamantul a arătat că este veteran de război decorat, iar potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994, veteranii de război decorați cu medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu un procent de 50% din solda de grad a unui sublocotenent. A mai arătat că aceste drepturi i-au fost achitate la zi.
Totodată, reclamantul a învederat faptul că legea menționată a fost modificată prin nr.OUG 12/2004, în sensul că, începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție, la minim ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, stabilită conform legii.
În susținerea acțiunii, reclamantul s-a folosit de proba cu acte, depunând la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: brevetul privind conferirea medaliei"Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945, legitimație de veteran de război, copia buletinului de identitate al reclamantului, copia cuponului de pensie.
La termenul de judecata din data de 19.11.2008, reclamantul a precizat ca întelege sa se judece si cu Casa Județeana de Pensii G, cerere încuviintata de catre instanta.
Tot la acest termen instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Nationale, după ce in prealabil a pus-o in discutia părtilor.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că prin introducerea art. 141din Legea nr. 44/1994, s-a stabilit modul de calcul al rentei cuvenite beneficiarilor, însă în funcție de distincția militară conferită.
Astfel, veteranii de război beneficiază în funcție de ordinele și medaliile cu acare au fost decorați, pentru faptele de arme săvârșite, de următoarele rente: cei decorați cu Ordinul cu spade, în grad de, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent, cei decorați cu Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial", de o rentă echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent, cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim.
A precizat pârâta că textele art. 13 și art. 14 din lege au rămas nemodificate, sens în care reclamanta a primit în mod corect drepturile de rentă.
În aceste condiții, a susținut pârâta, este vorba despre creșterea cuantumului rentei cuvenite beneficiarilor ce se încadrează în prevederile articolului, de la 25% la 50% din solda de grad a unui sublocotenent. A mai arătat pârâta că, prin sintagma "după caz", legiuitorul a avut în vedere diferențierea modului de calcul și nu aplicarea procentelor de 25%, 75%, respectiv 100% asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție, la minim. De asemenea, elementul de noutate introdus de nr.OUG 12/2004 îl constituie introducerea, ca nivel de referință pentru calculul rentei lunare a veteranilor de război, a soldei de grad și a soldei de funcție a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul G a solicitat plata drepturilor legale de rentă, în conformitate cu dispozițiile nr.OUG 12/2004 și ale Legii nr. 210/2004.
Din probele administrate în cauză, s-a reținut că reclamantul are calitatea de veteran de război, fiind decorat cu medalia "Crucea Comemorativa a celui de-al doilea război mondial.
lunară a veteranilor de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru fapte de arme săvârșite pe câmpul de luptă, prevăzută la art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, se recalculează începând cu data de 1 martie 2004, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Acest mod de calcul a fost instituit prin introducerea, prin articolul unic al nr.OUG 12/2004, a articolului 141care prevede că: "începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Textul nou introdus modifică modalitatea anterioară de calculare a rentei, care se stabilea diferențiat, prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative întrucât existau reglementate două cuantumuri diferite ale soldei de grad a unui sublocotenent: unul pentru Ministerul Apărării Naționale și altul pentru celelalte sisteme militare și, începând cu data de 1.03.2004 ar fi beneficiat de un nou cuantum la rentei lunare numai veteranii de război proveniți din sistemul Ministerului Apărării Naționale, fapt care ar fi determinat aplicarea în mod discriminatoriu a prevederilor Legii nr. 44/1994.
În consecință, prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/2004 și introducerea textului art. 141, dispozițiile art. 13 și 14 din lege, nu au fost abrogate și nici nu s-a modificat modul de determinare al rentei lunare de care beneficiază veteranii de război decorați cu medalii sau ordine, ci au fost completate, în sensul că la stabilirea cuantumului rentei lunare a veteranilor de război se ia în calcul după caz solda de grad și/sau solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, indiferente de sistemul public ori militar d e asigurări sociale.
Față de toate aceste considerente, tribunalul a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantul G.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul G criticând-o pentru motive de nelegalitate.
A invocat faptul că instanța de fond a adăugat la lege în condițiile în care prevederile art. 141din nr.OUG12/2004 stabilesc faptul că lunară prevăzută de art. 13 și 4 din lege se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim a unui sublocotenent Ap., stabilite conform legii.
Deși legiuitorul nu folosește sintagma și/sau instanța de judecată o folosește pentru că o ajută la motivarea soluției.
Reclamantul nu a invocat abrogarea prin dispozițiile art. 141din nr.OUG 12/2004 a dispozițiilor art. 13 și 14 din Legea nr.44/1994 și nici nu a solicitat modificarea procentului ce se aplică asupra soldei, luată ca bază de calcul la acordarea rentei.
După modificarea Legii nr. 44/1994 prin dispozițiile nr.OUG 12/2004, reclamantul a primit în continuare 50% din solda de grad a unui sublocotenent Ap. în condițiile în care ar fi trebuit să primească 50% din solda de grad și de funcție a unui sublocotenent și din acest motiv a fost nevoit să promoveze acțiunea.
A solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Gas olicitat respingerea recursului, sentința primei instanțe fiind temeinică și legală față de prevederile art.141din nr.OUG 12/2004 coroborate cu ale art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994.
A solicitat ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere Decizia nr. 45/10.11.2008 privind recursul în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin întâmpinare intimatul Ministerul Apărării Naționale a solicitat respingerea recursului pentru lipsa calității procesuale pasive și ca nefondat, față de modalitatea de soluționare a recursului în interesul legii realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La termenul de judecată din data de 13.04.2009 cauza a fost amânată pentru ca recurentul - reclamant să-și formuleze apărările funcție de întâmpinările depuse în cauză.
Examinând recursul declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Ministerul Apărării Naționale a fost soluționată de prima instanță în sensul admiterii acestei excepții, prin încheierea de ședință din data de 04.12.2008, nefiind emise critici cu privire la acest aspect.
În cauză, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de intimata pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă coroborate cu art. 329 alin.3 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.8/7.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în G,-, - 4,. 73, împotriva sentinței civile nr.8 din 7 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /05.06.2009
:DC/ 2 ex/09.06.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/C-tin
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
