Pretentii. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR.533
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13.05.2009
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER-- -
-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, domiciliat în com. sat, jud.G, împotriva sentinței civile nr.184/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cu sediul în- având ca obiect achitare rentă.
La apelul nominal a răspuns pentru intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii G consilier juridic G, cu delegație în dosar, lipsă fiind recurentul -reclamant.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că s-a depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea, având în vedere că în întâmpinarea depusă la termenul de azi, se invocă aceleași aspecte de la fondul cauzei, nu consideră necesară comunicarea acesteia.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond pentru motivele arătate în întâmpinare.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului formulat.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.184/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- a fost respinsă cererea având ca obiect " obligare achitare rentă" formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- la data de 5.12.2008 reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii G, plata rentei lunare, începând cu luna decembrie 2005, potrivit Legii nr. 210/2004.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamantul a arătat că este veteran de război decorat, iar potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994, veteranii de război decorați cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu un procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent. A mai arătat că aceste drepturi i-au fost achitate la zi.
Totodată, reclamantul a învederat faptul că legea menționată a fost modificată prin nr.OUG 12/2004, în sensul că, începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție, la minim ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
În susținerea acțiunii, reclamantul s-a folosit de proba cu acte, probă încuviințată de instanță, depunând la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copia brevetului prin care i s-a acordat Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941- 1945", copia livretului militar, copia buletinului de identitate, copia legitimației de veteran de război și copie cupon de pensie.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că prin introducerea art. 141din Legea nr. 44/1994, s-a stabilit modul de calcul al rentei cuvenite beneficiarilor, însă în funcție de distincția militară conferită. A mai arătat pârâta că, prin sintagma "după caz", legiuitorul a avut în vedere diferențierea modului de calcul și nu aplicarea procentelor de 25%, 75%, respectiv 100% asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție, la minim. De asemenea, elementul de noutate introdus de nr.OUG 12/2004 îl constituie introducerea, ca nivel de referință pentru calculul rentei lunare a veteranilor de război, a soldei de grad și a soldei de funcție a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale. A precizat că necesitatea acestei inițiative legislative a fost justificată de faptul că la data de 01.03.2004 a fost majorat coeficientul de ierarhizare pentru personalul activ din cadrul Ministerului Apărării Naționale și implicit nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim a sublocotenentului din acest sistem, în celelalte sisteme militare cuantumurile acestora rămânând neschimbate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat plata drepturilor legale de rentă, în conformitate cu dispozițiile nr.OUG 12/2004 și ale Legii nr. 210/2004.
Din probele administrate în cauză, s-a reținut că reclamantul are calitatea de veteran de război, fiind decorat cu medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945, conform brevetului depus la dosar la fila 2.
lunară a veteranilor de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru fapte de arme săvârșite pe câmpul de luptă, prevăzută la art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, republicată, se recalculează începând cu data de 1 martie 2004, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și/sau al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Acest mod de calcul a fost instituit prin introducerea, prin articolul unic al nr.OUG 12/2004, a articolului 141care prevede că: "începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Textul nou introdus modifică modalitatea anterioară de calculare a rentei, care se stabilea diferențiat, prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative întrucât existau reglementate două cuantumuri diferite ale soldei de grad a unui sublocotenent: unul pentru Ministerul Apărării Naționale și altul pentru celelalte sisteme militare și, începând cu data de 1.03.2004 ar fi beneficiat de un nou cuantum la rentei lunare numai veteranii de război proveniți din sistemul Ministerului Apărării Naționale, fapt care ar fi determinat aplicarea în mod discriminatoriu a prevederilor Legii nr. 44/1994.
În consecință, prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/2004 și introducerea textului art. 141, dispozițiile art. 13 și 14 din lege, nu au fost abrogate și nici nu s-a modificat modul de determinare al rentei lunare de care beneficiază veteranii de război decorați cu medalii sau ordine, ci au fost completate, în sensul că la stabilirea cuantumului rentei lunare a veteranilor de război se ia în calcul după caz solda de grad și/sau solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, indiferente de sistemul public ori militar d e asigurări sociale.
Prin decizia nr. 45/10.11.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că se calculează, în situația reclamantului, numai în raport cu solda de grad. Potrivit art. 329 Cod procedură civilă, decizia este obligatorie pentru instanță.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantul.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A arătat faptul că lunară se cuvine începând cu luna martie 2004 în același cuantum tuturor beneficiarilor, aplicată la solda de grad și funcție.
Instanța de fond a preluat apărările pârâtei, caracterul de urgență al OUG nr.12/2004 pentru completarea Legii nr.44/1994 fiind justificat de necesitatea acordării rentei lunare în același cuantum cu aplicarea unui tratament egal pentru toți veteranii de război, în funcție de medalia obținută. A invocat practica judiciară interpretând Decizia nr.45/2008 a Înaltei Curți de casație și Justiție prin raportare la procentele prevăzute de lege și distincția acordată.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile OUG nr.12/2004 de completare a Legii nr.44/1994.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Gas olicitat respingerea recursului, sentința primei instanțe fiind temeinică și legală față de prevederile art.141din OUG nr.12/2004 coroborate cu ale art.13 și 14 din Legea nr.44/1994.
A solicitat ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere Decizia nr.45/10.11.2008 privind recursul în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Examinând recursul declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prev.art.3041pr.civ. curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 10.11.2008, s-a pronunțat Decizia nr.45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile ar.14 indice 1 rap.la art.13 și 14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004, aprobată prin Legea nr.210/2004, se interpretează în sensul că lunară se calculează conform prevederilor art.13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art.329 al.3 pr.civ.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu apărările invocate de intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( Hotărârea din 6.12.2007 în cauza Beian împotriva României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art.14 indice 1 din Legea nr.44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr.45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr.93 din 11.05.2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art.329 din pr.civ. scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale- se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Beian contra Regatului Unit, 1995)- în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară []. Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapr de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art.16 al.1 din Constituție în conformitate cu care:" Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Printr-o altă decizie, nr.528/2.12.2007, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 lit.d și ale art.31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr.56/1993, statuând că: " principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art.123 al.2 din Constituție, nu are și nu poată să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți.O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință". De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că " Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un " proces echitabil", conform art.6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat( prin hotărârea pronunțată în cauza " Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza dispozițiilor art.312 al.1, 2 și 3 și art.304 indice 1 pr.civ. coroborate cu art.329 al.3 pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.184/30.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, domiciliat în com. sat, jud.G, împotriva sentinței civile nr.184/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./11.06.2009
Dact./2 ex/22.06.2009
FOND: -
Asis.jud. -
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
