Pretentii. Decizia 60/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.60/
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1078/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata, cauza având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII G și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta pârâtă a solicitat judecarea recursului în lipsă;intimata-reclamantă a depus la dosar concluzii scrise; după care:
Curtea, având în vedere faptul că recurenta pârâtă a solicitat judecarea recursului în lipsă, s-au depus la dosar și concluzii scrise de către intimata -reclamantă, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1078/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII
A fost obligată pârâta să calculeze și să plătească reclamantei renta lunara în funcție de solda de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent, începând cu 26.08.2005.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 26.08.2008 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând obligarea acesteia la plata rentei în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent, începând cu luna august 2005.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din Legea 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă și că urmare a modificării legii prin OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
Pârâta Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că interpretând art. 141din OUG 12/2004, atât sistematic, funcție de art. 13-14 din legea 44/1994, dar și din înțelesul notei de fundamentare, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost de a egaliza toți veteranii de război, că interpretând logic legea, mai ales prin prisma modificărilor aduse prin legea 303/2007, se deduce că nu s-a dorit în toate cazurile calcularea rentei așa cum solicită reclamanta.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este îndreptățită la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din legea Nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță de Urgență nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:
"ART. 141
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Art. 141face referire la renta reglementată de art. 13 și 14 din lege și singura completare se referă la stabilirea bazei de calcul: în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Modificarea adusă legii 44/1994 de legea 303/2007 nu are relevanță asupra problemei de drept disputate, nu face altceva decât să modifice un procent, fără a face nici o clarificare legislativă a disputei existente în practică referitor la modul de interpretare a art. 14 ind. 1 din lege.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prin introducerea art. 14 indice 1 din lege s-a dorit de legiuitor ca rentele prevăzute de Legea nr. 44/1994 să se calculeze în funcție de solda de grad sau solda de funcție la minim așa cum prevăd art. 13 și art. 14 unui sublocotenent dar din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Prin sintagma "după caz" s-a avut în vedere diferențierea modului de calcul al rentei în funcție de felul decorației sau medaliei și nu aplicarea procentului de 25%, 75% sau 100% asupra soldei de grad cumulată cu solda de funcție la minim.
Semnificația noului text introdus prin OUG nr. 12/2004 rezultă și din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994.
Se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă și Legea nr. 44/1994.
Intimatul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurenta pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești.
Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu
care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1.pr. civilă coroborate cu art.329 alin.3 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii G și se va modifica în tot sentința civilă nr.1078/11.09.2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII G, cu sediul în G,-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1078/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.1078/2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, - - |
dec.jud.-/17.02.2009
Tehnored./2 ex./ 20 Februarie 2009
Fond:-
Asistenți jud.A -
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
