Pretentii. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.613
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.05.2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Mărioara Coinăcel
GREFIER-- -
-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul, domiciliat în comuna, sat, jud.G, împotriva sentinței civile nr.245/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cu sediul în-, având ca obiect achitare rentă.
La apelul nominal a răspuns pentru intimata Casa Județeană de Pensii consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că s-a depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea nu consideră necesară comunicarea întâmpinării, având în vedere că se invocă aceleași motive ca și la fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii de fond și solicită a se ține cont de decizia 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului formulat.
CURTEA:
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.245/0.02.2009 Tribunalul Galația admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 22.12.2005.
Au fost respinse pretențiile reclamantului, aferente perioadei martie 2004 - 21.12.2005, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
Au fost respinse pretențiile aferente perioadei 22.12.2005 și până la zi, ca fiind nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 22.12.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând obligarea acesteia la plata rentei în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent, începând cu data de 01.03.2004.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din Legea 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă și că urmare a modificării legii prin OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
Pârâta Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că interpretând art. 141din OUG 12/2004, atât sistematic, funcție de art. 13-14 din Legea 44/1994, dar și din înțelesul notei de fundamentare, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost de a egaliza toți veteranii de război, că interpretând logic legea, mai ales prin prisma modificărilor aduse prin Legea 303/2007 se deduce că nu s-a dorit în toate cazurile calcularea rentei așa cum solicită reclamantul.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Termenul prescripției este de 3 ani, conform art.3 al aceluiași decret.
În consecință, drepturile aferente perioadei 01.03.2004 - 22.12.2005, vor fi respinse ca prescrise.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță de Urgență nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"ART. 14^1
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Prin decizia 45/10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că renta se calculează, în situația reclamantului numai în raport de solda de grad. Potrivit art. 329 cod de procedură civilă, decizia este obligatorie pentru instanță.
Față de aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Conform art.14 din OUG nr.12/2004 începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art.13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul.
Referirea " după caz" face trimitere la procentele care se aplică asupra soldei de grad și funcție în raport de nivelul decorației veteranului de război.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii.
Intimata a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea recursului și menținea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este nefondat însă față de următoarele considerente:
În cauză așa cum a arătat chiar recurentul la data de 10.11.2008, s-a pronunțat decizia nr.45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp.art.14 indice 1 rap.la disp.art.13 și 14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin OUG nr.12/2004, aprobată prin Legea nr.210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prev.art.13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art.329 al.3 pr.civ.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de intimata-pârâtă și nu de către recurent.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului( Hotărârea din 6.12.2007 în Cauza Beian împotriva României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Prima instanță a aplicat corect decizia nr.45/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin această decizie s-a statuat că, prin art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, republicată, este reglementat modul de calcul al rentei lunare de care beneficiază veteranii de război, pe când disp.art.14 ^1 din același act normativ instituie numai baza de calcul a rentei lunare, și anume solda( de grad și de funcție, după caz, circumstanțiere prevăzută în mod expres) unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
În momentul adoptării Legii nr.44/1994, renta lunară cuvenită veteranilor de război se stabilea prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Scopul urmărit prin introducerea art.14 ^1 în Legea nr.44/1994, republicată, nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, în sensul de a se calcula pentru toți, în sensul de a se pentru toți, indiferent de decorația primită, o rentă raportată la cumulul dintre solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce ca unic element de referință pentru determinarea rentelor solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, indiferent de sistemul militar din care provin veteranii de război.
Până în luna martie 2004 soldele de grad și soldele de funcție ale unui sublocotenent, în raport cu care se stabileau rentele lunare cuvenite veteranilor de război, după distincțiile prevăzute la art.13 și art.14 din Legea nr.44/1994, republicată, aveau aceeași valoare, atât în sistemul de apărare națională, cât și în celelalte sisteme militare.
Dacă prin adoptarea OUG nr.12/2004 s-ar fi urmărit ca la stabilirea cuantumului rentei lunare cuvenite veteranilor de război să se ia în calcul cumulul soldei de grad și al celei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, atunci prin ordonanță s-ar fi procedat la modificarea sau completarea art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, republicată, și nu la introducerea unui nou articol, respectiv art.14^1.
În plus, în situația în care intenția legiuitorului ar fi fost aceea ca baza de calcul a rentei cuvenite veteranilor de război să se determine în raport cu ambele solde cumulate, atunci, odată cu modificarea procentului prev.de art.14 din Legea nr.44/1994, republicată, prin art.I pct.4 din Legea nr.303/2007, s-ar fi modificat și modul de raportare a acestuia, adăugându-se la solda de grad a unui sublocotenent și solda de funcție.
În consecință, OUG nr.12/2004 a înlăturat doar diferențierea nejustificată a rentelor lunare cuvenite veteranilor de război, după 1.03.2004, în funcție de apartenența acestora la un sistem sau altul de asigurări sociale.
Astfel fiind, rezultă faptul că veteranii de război decorați cu ordinele și medaliile prevăzute la art.13și14din Legea nr.44/1994, republicată, beneficiază de o rentă lunară care se calculează conform acelorași dispoziții, fie în raport cu solda de grad,fieîn raport cu solda de bază( compusă din de grad și solda de funcție), dar, în ambele situații, art.14^1din lege instituie o bază de calcul unică, și anume solda-după caz, de gradși/saude funcție-unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Calculul rentei lunare cuvenite veteranilor de război prin raportare la solda de grad și solda de funcție, cumulate, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale se realizează numai în ipoteza reglementată deart.13lit.a teza a doua din Legea nr.44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anume numai în cazul veteranilor de război decorați cu Ordinul pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă.
Ca atare s-a stabilit că disp.art.14^1,raportate la disp.art.13și14din Legea nr.44/1994, republicată, astfel cum a fost completată prinOUG nr.12/2004,aprobată prinLegea nr.210/2004,se interpretează în sensul cărenta lunară cuvenită veteranilor de război se calculează conform prev.art.13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale și nu în raport de solda de grad și de funcție, așa cum a susținut recurentul.
În consecință, în baza disp.art.312 al.1 și art.304 indice 1 pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul, domiciliat în comuna, sat, jud.G, împotriva sentinței civile nr.245/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./12.06.2009
Dact./2 ex/24.06.2009
FOND: -
Asis.jud. -
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Mărioara Coinăcel
