Pretentii. Decizia 881/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR.881/
Ședința public din 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECTOR - -
JUDECTOR - -
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com. Suraia, jud. V, împotriva sentinței civile nr.575/16.09.2008, pronunțat de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimatul - pârât CASA JUDETEANA DE PENSII V, cu sediul în F,- bis, jud.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit intimata - pârât CASA JUDETEANA DE PENSII V și recurentul - reclamant .
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c este primul termen de judecat fixat în recurs; recursul este motivat; intimata - pârât a depus întâmpinare.
Curtea constat cauza în stare de judecat și având în vedere c s-a solicitat judecarea cauzei în lips, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de munc și asigurri sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrrile dosarului constat urmtoarele.
Prin sentința civil nr. 575/16.09.2008 a Tribunalului Vrancea, s-a respins acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județean de Pensii
Pentru a pronunța aceast sentinț, prima instanț a reținut urmtoarele.
Prin acțiunea înregistrat la nr- reclamantul a chemat în judecat pe pârâta Casa Județean de Pensii, pentru ca prin hotrâre judectoreasc s fie obligat s-i achite începând cu luna martie 2004 drepturile legale de rent ce i se cuvin conform OU nr.12/2004.
Arat reclamantul c prin Legea nr.44/1994 s-a prevzut ca,veteranii de rzboi decorați cu Medalia Crucea Comemorativ a celui de-al doilea rzboi mondial beneficiaz de o rent lunar echivalent cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent".
Prin OU nr.12/martie 2004 s-a prevzut c începând cu luna martie 2004, renta lunar prev.de art.13 se calculeaz, dup caz, în funcție de nivelul soldei de grad, la minim al unui sublocotenent din cadrul Ministerului Aprrii Naționale, stabilit conform legii.
Pân în prezent a primit o rent de 176 lei corespunztoare a 25% din solda de grad a unui sublocotenent și ar fi trebuit s primeasc rent la nivelul soldei de grad și funcție a unui sublocotenent din Ministerul Aprrii Naționale începând cu luna martie 2004.
Prin întâmpinare pârâta Casa Județean de Pensii a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiat întrucât drepturile acordate potrivit disp. art. 14 din Legea nr. 44/1994 au fost calculate corect la 50% din solda de grad a unui sublocotenent, aceasta solda fiind de 291 lei.
Introducerea art. 14/1, prin OUG nr. 12/2004, nu modifica baza de calcul a rentei, având ca scop decât sa disting cu privire la încadrarea si apartenența gradului de sublocotenent si nicidecum sa modifice renta.
Analizând actele si lucrrile dosarului instanța retine urmtoarele:
In conformitate cu prevederile art.13 alin.1 lit. si lit.b si alin.2 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de rzboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vduvelor de rzboi, republicata: " de rzboi, crora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme svârșite pe câmpul de lupta, beneficiaz de anumite drepturi, așa cum detaliaz literele a-b din acest articol.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.14 din aceeași lege: " de rzboi, care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de rzboi prevzute de art.13 alin.1 lit. a), b) si c), dar crora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea rzboi mondial, 1941-1945" beneficiaz de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent".
Prin dispozițiile art. I pct.4 din Legea nr.303/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de rzboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vduvelor de rzboi, procentul in baza cruia se calculeaz renta lunara a veteranilor de rzboi crora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea rzboi mondial, 1941 - 1945" a fost modificat de la 25% la 50%.
Totodat, prin articolul unic din Ordonanța de Urgenț a Guvernului nr. 12/2004, aprobata prin Legea nr. 210/2004, dup art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rzboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vduvelor de rzboi, republicata, se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmtorul cuprins:" Începând cu luna martie 2004, renta lunara prevzut la art.13 si 14 se calculeaz, dup caz, in funcție de nivelul soldei de grad si al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Aprrii Naționale, stabilite conform legii".
Prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 12/2004 s-a urmrit instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de rzboi, prin raportare la același criteriu, respectiv, solda unui sublocotenent din Ministerul Aprrii Naționale.
Scopul urmrit prin intrarea in vigoare a acestei ordonanțe nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de rzboi sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptțiți, in sensul de a se calcula pentru toți indiferent de decorația primita, o renta raportata la cumulul dintre solda de grad si solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce ca unic element de referinț pentru determinarea soldelor - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Aprrii Naționale, indiferent de sistemul militar din care provin.
Așa fiind, instanța apreciaz ca reclamantului nu i s-a modificat in nici un mod cuantumul rentei ca urmare a apariției prin OUG nr. 12/2004, astfel încât contestația apare ca neîntemeiat, urmând a fi respinsa ca atare.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul, considerând-o nelegal și netemeinic pentru urmtoarele motive:
A solicitat admiterea recursului, casarea hotrârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondat.
În fapt, a artat c renta se calculeaz începând cu martie 2004 conform prev. OG12/2004, în funcție de solda de grad și funcție a unui sublocotenent din cadrul
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotrârii instanței de fond ca fiind legal și temeinic.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurent cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciaz acesta este nefondat îns faț de urmtoarele considerente:
În cauz, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rzboi, precum și unele drepturi ale invalizilor și vduvelor de rzboi, republicat, astfel cum a fost completat prin nr.OUG 12/2004, aprobat prin Legea nr. 210/2004, se interpreteaz în sensul c renta lunar se calculeaz conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, dup caz, a unui sublocotenent din Ministerul Aprii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civil.
Deci, interpretarea dat de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanț cu motivele invocate de intimata pârât.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotrârea din 6 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil s asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridic și incertitudinea.
În consecinț, faț de faptul c s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovrii recursului în interesul legii asupra interpretrii art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o alt soluție și nu poate emite o alt interpretare contrar deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțional a statuat c, în temeiul art. 329 din Codul d e procedur civil, scopul reglementrii recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitar a legii pe întreg cuprinsul țrii. Pentru realizarea acestui scop Curtea Suprem de Justiție se pronunț asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judectorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dat de instanța suprem acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arat într-o hotrâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic exist, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciar [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicri diferite ale legii în practica instanțelor de judecat. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridic a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitar a legii în practica tuturor instanțelor de judecat, a fost creat de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța suprem contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitar a acestora pe întreg teritoriul țrii, fapt de natur s concretizeze un alt principiu fundamental, prevzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetțenii sunt egali în fața legii și a autoritților publice, fr privilegii și fr discriminri."
Printr-o alt decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțional a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând c: "Principiul supunerii judectorului numai faț de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate s aib semnificația aplicrii diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretrii aparținând unor judectori diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judectorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o înclcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferit, iar intima convingere a judectorilor nu poate justifica o asemenea consecinț." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, c "Asigurarea caracterului unitar al practicii judectorești este impus și de principiul constituțional al egalitții cetțenilor în fața legii și a autoritților publice, deci inclusiv a autoritții judectorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dac în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judectorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțional a reținut, de asemenea, c aceast soluție legislativ este în concordanț și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricrei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru aprarea drepturilor omului și a libertților fundamentale. Astfel, Curtea European a Drepturilor Omului a statuat (prin hotrârea pronunțat în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) c independența judectorilor este privit în raport cu puterea executiv, fr ca aceast independenț s exclud subordonarea faț de alți judectori, dac aceștia se bucur, ei înșiși, de independenț faț de puterea executiv.
În consecinț, în baza disp. art. 312 alin. 1 și art. 304 indice 1.pr. civil, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, domiciliat în com. Suraia, jud. V, împotriva sentinței civile nr.575/16.09.2008, pronunțat de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 15 2008.
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu | Judector, | Judector, |
Grefier, |
: /19.12.2008
:DC/ 2 ex/06.01.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
