Pretentii. Decizia 980/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.980/
Ședința publică din 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în Tg.B,-,jud.G împotriva sentinței civile nr.507/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cauza având ca obiect pretenții - ACHITARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar,lipsă fiind recurentul-reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul-reclamant a depus la dosar precizări în două exemplare, solicitând totodată și judecarea recursului în lipsă; după care:
Reprezentantul intimatei-pârâte precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri reprezentantului intimatei-pârâte.
Reprezentantul intimatei-pârâte precizează că a invocat prin întâmpinare excepția tardivității promovării cererii de recurs motivat de disp.art.301 Cod procedură civilă.
Curtea, verificând actele dosarului constată că recursul este declarat în termen.
Reprezentantul intimatei-pârâte, față de această situație înțelege să nu mai susțină excepția de tardivitate a recursului, solicitând să se constate că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și pe cale de consecință să se respingă recursul declarat de reclamant.
Curtea ia act de renunțarea la excepția de tardivitate a recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare și totodată pune în discuție reprezentantului intimatei-pârâte faptul că prin întâmpinare a mai invocat și excepția nemotivării recursului.
Reprezentantul intimatei-pârâte, cu privire la această excepție,precizează că dacă instanța nu va îmbrățișa aceste susțineri, să se constate că recursul declarat de reclamant este nefondat și ca atare să fie respins.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 507/19.03.2009 a Tribunalului Galați, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii G, pentru perioada 03.02.2006 la zi și pentru perioada anterioară s-a respins ca prescrisă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 20.02.2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând obligarea acesteia la plata rentei în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent, începând cu data de 01.03.2004.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din legea 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă și că urmare a modificării legii prin OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
Pârâta Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare prin care aas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că interpretând art. 141 din OUG 12/2004, atât sistematic, funcție de art. 13-14 din legea 44/1994, dar și din înțelesul notei de fundamentare, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost de a egaliza toți veteranii de război, că interpretând logic legea, mai ales prin prisma modificărilor aduse prin legea 303/2007 se deduce că nu s-a dorit în toate cazurile calcularea rentei așa cum solicită reclamantul.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța reținut următoarele:
Potrivit art. 1 din Decretul Nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Termenul prescripției este de 3 ani, conform art.3 al aceluiași decret.
În consecință, drepturile aferente perioadei 01.03.2004- 20.02.2005, vor fi respinse ca prescrise.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din legea Nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- Cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță De Urgență Nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
"ART. 14^1
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Prin decizia 45/10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că renta se calculează, în situația reclamantului numai în raport de solda de grad. Potrivit art. 329 cod de procedură civilă, decizia este obligatorie pentru instanță.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Art. 14 alin.1 din Legea nr. 44/1994 și OUG nr. 12/2004 prevede că, începând cu luna martie 2007 renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale stabilite conform legii.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii. Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului întrucât nu este motivat.
Pe fond, solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, invocând decizia nr. 45/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii iar interpretarea s-a făcut în favoarea opiniei intimatei.
Potrivit disp. art. 137 alin. 1.r Cod Penal civilă, instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură.
Excepția nulității recursului este nefondată întrucât instanța apreciază că acesta a fost motivat, recurentul indicând chiar și temeiul de drept pe care îl are în vedere în susținerea acțiunii.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurent cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acesta este nefondat însă față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de intimata pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994,Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1 și art. 304 indice 1.pr. civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția de nulitate a recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Tg.B,-,jud.G împotriva sentinței civile nr.507/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/03.11.2009
Tehnored./4 ex./ 04 2009
Fond:-
Asistenți jud.- C-tin
Com.2 ex părți/
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
