Recalculare pensii. Decizia 1059/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1059
Ședința publică din data de 3 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea, domiciliată în municipiul S, B-dul1 2. nr. 3,.10,.A,.13, împotriva sentinței nr. 850 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat recurenta, lipsă fiind reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Recurenta, reiterând motivele precizate în scris, a solicitat admiterea recursului casarea sentinței, iar pe fond, admiterea acțiunii, anularea deciziei de pensionare și obligarea unității intimate să emită o nouă decizie ținându-se cont de toate veniturile obținute și menționate în adeverința nr. 417 din 12.04.2007, pentru care achitat contribuțiile la asigurările sociale întrucât consideră că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 160 alin. 1-5, art. 164 din Legea nr. 19/2000.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr- din data de 10.02.2009, contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei nr.-/6.10.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii S, în contradictoriu cu aceasta din urmă, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună recalcularea pensiei pentru munca depusă și veniturile realizate în perioada 15.05.1981 - 20.09.1990, stabilite în baza deciziei nr.- din 6.10.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii S, anularea decizie nr.- din 6.10.2008 emisă de intimată ca neîntemeiată și emiterea unei decizii în acest sens; obligarea intimatei la plata diferenței dintre suma rezultată și valoarea actuală a pensiei conform indicelui oficial al inflației începând cu data depunerii adeverinței la dosarul de pensionare, precum și plata cheltuielilor de judecată.
În motivare contestatoarea a arătat că a fost stabilit greșit un cuantum al pensiei prin sus menționata decizie întrucât intimata nu a luat în calcul toate veniturile obținute în perioada 15.05.1981 - 20.09.1990, conform adeverinței nr.417/12.02.2007 eliberată de SA "Institutul Național de "
A mai susținut că pentru toate veniturile realizate în această perioadă au fost plătite cotele de asigurări sociale inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform legislației în vigoare la acea dată și că în perioada de referință, pe lângă salariul tarifar de bază și sporul de vechime, a primit și alte sporuri salariale care reprezintă participarea la acordul global atribuit conform 44/30-01.1970, Legea nr.57/1974 și Legea nr.14/1991.
Fiind un adaos permanent la salariu, sporul de acord global se cuvine a fi valorificat la stabilirea drepturilor sale de pensie.
Prin sentința civilă nr. 850 din 13 aprilie 2009, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondată acțiunea contestatoarei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea nr.21890/14.09.2007 contestatoarea a solicitat înscrierea la pensie anticipată parțial, sens în care a fost emisă decizia nr.-/23.11.2006.
După transferul dosarului de pensie la Casa Județeană de Pensii Saf ost emisă decizia nr.-/6.10.2008 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă.
Contestatoarea susține că la stabilirea drepturilor sale de pensie intimata nu a luat în calcul sporul de acord global de care a beneficiat în perioada 15.05.1981 - 20.09.1990 când și-a desfășurat activitatea la SA "Institutul Național de "
Ori, potrivit dispozițiilor legale indicate în adeverință și astfel cum rezultă din anexa la aceasta, acordul reprezintă o formă de retribuire și nu un spor la salariu, cum greșit se face referire în adeverință și cum susține contestatoarea.
Astfel, art. 8 din Legea 57/1974 prevede aplicarea formelor de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Art. 4 din Legea 2/1983 prevede că pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare pe calea adaosului la acord.
Potrivit art. 164 din Legea 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Potrivit Cap. V din OUG 4/2008, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Ori, tocmai o asemenea formă de retribuire solicită contestatoarea a fi luată în calcul la stabilirea drepturilor sale de pensie în baza adeverinței 417/2007 eliberată de SA "Institutul Național de " B, ceea ce contravine dispozițiilor OUG 4/2005.
În consecință, instanța a respins acțiunea ca nefondată, în baza art. 155 și urm. din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe contestatoarea a declarat recurs, susținând că potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, sistemul public de pensii este organizat pe baza principiului contributivității așa încât în mod neîntemeiat prima instanță nu a dispus obligarea intimatei Casa Județeană de Pensii S la emiterea unei noi decizii care să reflecte toate veniturile pentru care a plătit contribuția de asigurări sociale, pe cale de consecință, justificându-se anularea deciziei de pensionare nr. - din 6.10.2008.
În susținerea recursului a invocat disp. art. 1, art. 4 alin. 1 și 3, art. 5 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005, pct. 4 din anexa aceleiași ordonanțe, nr. 44/1970, Legea nr. 57/1974, Legea nr. 14/1991, Decretul nr. 389/1972, Legea nr. 49/1992 și Legea nr. 19/2000.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, curtea constată că este nefondat.
Recurenta solicită valorificarea perioadei 15.05.1981 - 20.09.1990 în care și-a desfășurat activitatea la SA "Institutul Național de " B, unde a beneficiat de spor de acord.
În cauza dedusă judecății sunt incidente dispozițiile art.164 din Legea nr. 19/2000, nicidecum cele ale art. 78 (din aceeași lege) deoarece se referă la modul de determinare a punctajelor anuale pentru perioadele până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, pentru perioadele de activitate ale contestatoarei se au în vedere salariile brute sau nete, după caz, însă în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Sporurile care se au în vedere sunt cele care au făcut parte din baza de calcul a pensiei și care, de asemenea, sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Este vorba numai de sporuri cu caracter permanent - nu și despre sume realizate în acord -, iar pe de altă parte - pentru perioada anterioară anului 1992 - doar despre cele înscrise în carnetul de muncă. De altfel, potrivit OUG nr. 4/2005 (pct. VI din anexă), sunt excluse de la constituirea bazei de calcul a pensiei acele sume realizate în acord.
Față de dispozițiile legale menționate, curtea, constatând criticile aduse sentinței nefondate, va respinge recursul ca atare, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței nr. 850 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
2 ex. 21.09.2009, dact.
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Sas Laura, Plăcintă Dochița