Recalculare pensii. Decizia 1167/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1167/R/2008
Ședința publică din data de 27 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Marta Vitoș
JUDECĂTORI: Carmen Marta Vitoș, Lucia Ștețca Adrian
-
GREFIER:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de reclamantul și de intervenientul împotriva sentinței civile nr. 2199 pronunțată de Tribunalul Cluj, la data de 12.11.2007, în dosarul nr-, privind și pe pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect recalculare pensie.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13 mai 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2199 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul -, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul și cererea de intervenție formulată de intervenientul în nume propriu împotriva pârâților PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect litigiu de muncă.
În motivarea acestei sentințe s-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 și 2 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților în vigoare la data pensionării reclamanților, magistrații au avut dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe funcții, în raport cu nivelul instanțelor și cu vechimea în magistratură. Art. 2 din același act normativ prevedea că indemnizațiile pentru magistrați se stabileau pe baza valorii de referință sectorială prevăzută în Anexa nr. I la prezenta ordonanță de urgență. Valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. 1 constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților. În conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 1 și 3, magistrații au beneficiat, în raport cu vechimea efectivă, de o majorare a indemnizației stabilită potrivit art. 3 alin. 2.
În ce privește sporul de 30 respectiv 40 %, natura sa juridică este aceea a unui spor, iar nu ca parte a indemnizației brute lunare sau ca și criteriu de stabilire a acesteia. Această natură rezultă din toate actele normative ce l-au reglementat în acest fel, chiar cu această denumire, atât anterior art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002, în forma de la data pensionării reclamantului și intervenientului, cât și ulterior acesteia.
Fiind analizate dispozițiile legale, a rezultat că indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților a fost stabilită exclusiv pe baza funcțiilor deținute, în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură, și nu a cuprins alte sporuri decât sporul de fidelitate.
Din adresa ce a fost depusă la dosar în data de 5 noiembrie 2007 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a rezultat că la data de pensionării atât reclamantul cât și intervenientul au avut funcția de procurori inspectori la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Cluj, posturi ce au fost desființate de Legea nr. 248/2005 și transformate în posturi de procurori.
La data pensionării, atât reclamantul cât și intervenientul nu au beneficiat de sporul de vechime și nici de sporul de 40 %, acestea fiind acordate doar ulterior magistraților, valorile sectoriale și coeficienții de multiplicare pentru indemnizații la care au făcut referire, au fost acordate doar ca urmare a modificării legilor de salarizare și apariției OG nr. 27/2006, deci mult după pensionarea petenților. Astfel, se constată că au fost luate în calcul, cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu, veniturile de care au beneficiat reclamantul și intervenientul, fiind corect calculate, neputând fi incluse, sporul de vechime și cel de 40 % deoarece la vremea aceea nu au fost acordate precum nici celelalte sporuri.
În raport cu cele menționate mai sus, tribunalul a constatat că acțiunea și cererea de intervenție nu sunt întemeiate, motiv pentru care în baza art. 285 și următoarele din Codul muncii, au fost respinse.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal reclamantul și intervenientul, solicitând modificarea în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului s-au invocat următoarele:
În ce privește neacordarea coeficientului de multiplicare pentru indemnizația prevăzută pentru procurorul general adjunct recurenților li s- anulat un drept câștigat la data pensionării, întrucât în calitate de procurori inspectori, beneficiau la data pensionării de o indemnizație de conducere egală cu cea de prim procuror adjunct, în prezent procuror general adjunct.
Sporul de 30, respectiv 40% care nu le-au fost luate în considerare afirmă recurenții că se impune fi luat în calcul la stabilirea pensiei, pentru se înlătura o discriminare în materie de salarizare care de altfel și fost recunoscută și remediată prin OUG nr.27/2006.
Sporul de vechime în muncă face parte din categoria celor de care recurenții beneficiau la data pensionării, fiind înlăturat prin OUG 177/2002.
Ulterior, s- constatat că neacordarea acestui spor constituie o discriminare, fiind reintrodus prin art.41din OUG 27/2006.
Recurenții au arătat că motivarea sentinței este ambiguă, simpla referire la prevederile OUG 177/2002 nu constituie o motivare în sensul art.261 pct.5 Cod proc.civ. pentru că nu răspunde la temeiurile de bază pe care și-a sprijinit acțiunea.
Totodată s- invocat lipsa de temei legal hotărârii și faptul că aceasta fost dată cu greșita aplicare a legii care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate, curtea, cu majoritate de voturi, constată că acestea sunt fondate în parte, urmând a fi admise în următoarele limite și pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește sporul de vechime:
Potrivit dispozițiilor art. 81 din Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 "magistrații cu vechime de cel puțin 25 ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzută de lege de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
Art. 23 din Legea nr. 19/2000 prevede că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie printre altele salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional.
Sporul de vechime, conform dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 19/2000, intră în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și astfel la stabilirea pensiei este obligatoriu a se avea în vedere și acesta.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor pentru fiecare sistem.
Art.85 alin.2 din Legea nr. 303/2004 actualizată, prevede că la acordarea pensiilor de serviciu a magistraților se iau în considerare sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu precum și sporul de vechime.
Reiese din dispoziția evocată că pentru sporul de vechime există o prevedere expresă care dispune că acesta face parte din baza de calcul a pensiei.
În plus, atât reclamantul, cât și intervenientul fac parte din categoria de magistrați care și la momentul pensionării - 1998 beneficiau lună de lună de plata acestui spor, acordarea sa fiind abrogată ulterior, prin OUG 177/2002, și reintrodusă prin OUG 27/2006.
2. În ceea ce privește acordarea coeficientului de multiplicare pentru indemnizația prevăzută pentru procurorul general adjunct:
La momentul achitării contribuțiilor de asigurări sociale și la momentul pensionării recurenților, salariul acestora, de procuror inspector era egal cu cel al unui procuror general adjunct.
Faptul că în legea salarizării magistraților sau în Legea nr. 247/2005 prin care s-a modificat Legea nr. 304/2004 nu s-a prevăzut o soluție pentru situații similare celor ale recurenților, de desființare a postului de procuror inspector ulterior pensionării, nu înseamnă că nu există o soluție bazată pe principii, cum ar fi una derivată din principiul contributivității.
Dacă pensia s-a acordat la un venit de un anumit cuantum atunci în ipoteza în care la fostul angajator nu mai există acel post trebuie găsite criterii care să permită identificarea în continuare a acelui cuantum din care se calcula procentul de 80 % avut în vedere la data pensionării.
Cum la momentul pensionării recurenților indemnizației de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției de procuror inspector era egală cu cea a unui procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, iar postul de procuror general adjunct există și în prezent, atunci această din urmă indemnizație poate fi avută în vedere pentru calcularea pensiei recurenților, fiind de altfel singurul criteriu rezonabil existent.
În ceea ce privește solicitarea recurenților de luare în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a sporurilor de 30, respectiv 40% din încadrarea brută lunară:
Reclamantul s-a pensionat la data de 1.10.1998, iar intervenientul la data de 1.12.1998.
Sporul de 30% a fost acordatpentru prima datăunor categorii de magistrați în temeiul art.28 alin.4 din OUG nr.43/2002, fiind majorat ulterior la 40% prin Titlul II, pct.15 din OUG 24/2004, care modificat art.28 alin.4 din OUG 43/2002 în acest sens.
Raportând datele pensionării recurenților la data intrării în vigoare a primului act normativ care instituit acest spor, reiese că ambii și-au încetat activitatea prin pensionare cu mult înaintea momentului acordării pentru prima dată a majorării cu 30, respectiv 40% indemnizației de încadrare brute lunare magistraților specializați în urmărirea și judecarea infracțiunilor de corupție.
Prin art.41 din OUG 27/2006constatându-se în baza a numeroase hotărâri judecătorești irevocabile și în baza Hotărârii nr.185/22.07.2005 CNCD, că acordarea acestui spor numai unor categorii instituie o discriminare între magistrați,acest spor a fost abrogatîn prezent salariile magistraților fiind determinate pe alte criterii.
Concluzia care se desprinde din istoricul acestui spor în raport cu situația concretă a recurenților este aceea că:
La data pensionării lor acest spor încă nu exista, fiind reglementat pentru prima dată prin OUG nr.43/2002, în vigoare din 13.04.2002.
La data promovării acțiunii - 16.08.2007 - acest spor nu mai exista, fiind abrogat prin OUG nr.27/2006, în vigoare din 1.04.2006.
Recurenții solicită acordarea acestui spor pentru un interval de timp în care acesta s-a acordat doar unor categorii de magistrați, dar interval de timp în care ei erau deja pensionari.
Recurenții au depus la dosar practică judiciară - sentința civilă nr. 239/20.02.2006 Tribunalului Cluj, prin care s-a recunoscut dreptul procurorilor de pe lângă Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj la încasarea sporului de 30, respectiv 40% din indemnizația de încadrare lunară și sentința civilă nr. 238/20.02.2006 Tribunalului Cluj, prin care s-a recunoscut dreptul judecătorilor de la Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj la încasarea aceluiași spor (41-52 dosar fond).
Ceea ce este comun ambelor hotărâri este faptul că toți magistrații care au avut calitatea de reclamanți sau intervenienți prinicpali în aceste litigii au fost în funcție, exercitându-și profesia de magistrat în toată perioada 13.04.2002 (de la data instituirii acestui spor) - 1.04.2006 (data abrogării lui).
Recurenții însă spre deosebire de magistrații Tribunalului Cluj și Curții de Apel Cluj în funcție în intervalul 13.04.2002 - 1.04.2006, nu dețin un titlu executoriu prin care să li se recunoască dreptul de a beneficia de acest spor pentru perioada indicată, iar motivul pentru care nu posedă un atare titlu este acela că ei nu erau îndreptățiți să beneficieze de majorarea indemnizației brute lunare în perioada 2002 - 2006, în condițiile în care în acest interval ei nu își mai exercitau atribuțiile de serviciu fiind pensionați din 1998.
De altfel, recunoașterea dreptului de beneficia de această majorare indemnizației de încadrare brute lunare doar de cătremagistrații în funcțieîn perioada în care aceasta s-a acordat doar unor categorii de magistrați, rezidă din cuprinsul deciziei pronunțate în recursul în interesul legii nr.VI/15.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se menționează:
" De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional șifuncția îndeplinită de fiecare,se impune ca pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 30% și respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunară,acei magistrațisă aibă dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu l-a acordat tuturor magistraților fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățeanla egalitatede tratament remuneratoriupentru aceeași muncă(nu pentru perioada în care s-a aflat în pensie - r) în condiții de responsabilitate identică, implică obligația firească autorității care generat acordarea discriminatorie sporului la care s- făcut referire,de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare".
Reiese din considerentele deciziei pronunțate în recurs în interesul legii că recunoașterea dreptului tuturor magistraților care au desfășurat activitate în perioada 2002 - 2006 de beneficia de sporul de 30, respectiv 40% s-a întemeiat pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.
magistrați au încasat sumele cuvenite, acordate prin hotărâri judecătorești cu titlu de despăgubiri, aceste sume nu au fost operate în cărțile de muncă, astfel încât până în prezent, magistrații în activitate în perioada 2002 - 2006 care au obținut recunoașterea dreptului lor la acest spor pentru perioada arătată, au evidențiat în carnetele de muncă salariul brut în care nu este inclus acest spor.
Ca atare, nici dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr. 303/2004 în forma inițială conform cărora pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni judecătorilor și procurorilor în activitate, nu sunt aplicabile în sensul recunoașterii dreptului recurenților la acest spor în perioada 2002 - 2006, întrucât veniturile brute realizate de procurorii în activitate în acest interval nu includeau acest spor, cu excepția procurorilor de la PNA (la intrarea în vigoare a OUG 43/2002 și OUG 24/2004) și nici în prezent, pentru intervalul 2002 - 2006 nu sunt evidențiate ca incluzând acest spor.
Considerentele expuse vizează netemeinicia pretenției recurenților de beneficia de acest spor prin includerea sa în salariul de bază brut ( care constituie baza de calculare pensiei) în perioada 13.04.2002 - 1.04.2006.
În ceea ce privește situația actuală a recurenților sub aspectul stabilirii și achitării pensiei, așa cum am arătat anterior, controversatul spor de 30, respectiv 40% a fost înlăturat odată cu adoptarea OUG 27/2006, salariile magistraților fiind determinate pe criteriile instituite de acest act normativ.
Prin OUG 100/2007 pct.10, art.85 alin.2 din Legea nr. 303/2004 fost modificată în sensul că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Reiese că în prezent recurenții beneficiază de determinarea pensiei în raport cu indemnizația brută lunară unui procuror în activitate, aspect ce reiese și din adeverințele eliberate recurenților de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj nr.868/VI/9/2007 - recurentului (fila 20 dosar fond) și nr. 870/VI/9/2007 recurentului (168 dosar fond), cu precizarea că așa cum s-a arătat anterior, recurenții sunt îndreptățiți să li se includă coeficientul de multiplicare pentru indemnizația prevăzută pentru funcția de procuror general adjunct.
Pentru considerentele arătate, văzând și prev.art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi admite în parte recursul declarat de reclamantul și intervenientul împotriva sentinței civile nr. 2199 din 12.11.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea reclamantului și cererea de intervenție în interes propriu a intervenientului, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și Casa Județeană de Pensii C și în consecință:
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj să recalculeze drepturile cuvenite reclamantului și intervenientului prin includerea coeficientului de multiplicare pentru indemnizația prevăzută pentru funcția de procuror general adjunct prev. de Legea nr. 50/1996, OUG 177/2002, Legea nr. 303/2004 și OUG 27/2007 începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, precum și a sporului de vechime în muncă prev. de art. 4 al. 1 din OUG nr. 27/2007 începând cu data de 16.08.2004 până la zi și pentru viitor.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj să emită adeverință cu mențiunile de mai sus și să le comunice pârâtei Casa Județeană de Pensii
Obligă pârâta Casa Județeană de Pensii C să emită câte o nouă decizie de pensionare pe numele reclamantului și intervenientului, cu luarea în considerare a adeverințelor menționate și să plătească reclamantului și intervenientului diferențele bănești dintre pensia astfel determinată și pensia efectiv încasată în perioada 25.07.2005 ( intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005) în ceea ce privește indemnizația prevăzută pentru funcția de procuror general adjunct până la zi și în perioada 1.08.2004 până la zi în ceea ce privește sporul de vechime, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație.
Menține dispoziția sentinței în ce privește respingerea acțiunii având ca obiect luarea în considerare a sporului de 30%-40%.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
-
Red.
DACT.3 EX./03.06.2008
JUD. FOND.
Cu opinia separată a jud. în sensul admiterii pretențiilor reclamanților privind recalcularea pensiei prin luare în considerare a sporului de 40% în perioada 16 august 2004- 1 ianuarie 2007.
OPINIE SEPARATĂ
Susținerea opiniei, în sensul că acțiunea reclamanților se impunea a fi admisă în totalitate, respectiv că se impunea și admiterea pretențiilor privind recalcularea pensiei prin luarea în considerare a sporului de 40% în perioada 16 aug.2004 - 1 ian.2007, se bazează în primul rând pe dispozițiile art.85 alin.2 din Legea 303/2004.
Astfel dispozițiile arătate în forma inițială a legii prevedeau că pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează în raport cu nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate.
Ulterior în urma modificărilor dispozițiilor legale mai sus arătate, prin OUG100/2007, dispozițiile art.85 alin.2 din Legea 303/2004 prevăd că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de vechime, funcție și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Așadar noutatea în privința ultimei reglementări o constituie faptul că ori de câte ori apare o majorare a indemnizației brute a unui magistrat în activitate se recalculează și pensia de serviciu, tocmai pentru a respecta cât mai fidel principiile care stau la baza acordării pensiei de serviciu magistraților cum ar fi cel al corelării exacte a pensiei de serviciu cu indemnizația brută lunară a unui judecător ori procuror în activitate.
Mai este de reținut faptul că atât în forma inițială a legii cât și după modificările aduse de OUG100/2007, baza de calcul a pensiei de serviciu a magistraților o constituie indemnizația brută lunară a unui magistrat în activitate.
Dispozițiile art.19 din Ordinul nr.680 din 1 aug.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministrului și Solidarității Sociale nr.340/2001, definesc foarte clar sintagma de "indemnizație brută lunară " arătând în concret toate componentele acestei indemnizații cum ar fi sporuri, premii, adaosuri etc.
În cazul din speță este unanim acceptat că și sporul de 40% prevăzut de nr.OUG24/2004 este parte componentă a venitului brut realizat lunar astfel cum este definit de textul art.19 din Ordinul nr.680/2007 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de șanse și ca atare trebuie să constituie element de determinare a pensiei de serviciu a magistraților.
De fapt în privința acestui spor este de reținut că încă prin art.28 alin.4 din nr.OUG43/2002, s-a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului Național Anticorupție prevăzut la alin.(1) și (3), precum și al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art.29 alin.(2) din Legea nr.78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Ulterior, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.24/2004, textul art.28 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 a fost modificat, prevăzându-se că procurorii din Parchetul Național Anticorupție și judecătorii care compun completele specializate în infracțiunile de corupție, potrivit art.29 din Legea nr.78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizației de încadrare brută lunară.
Tot astfel, prin art.24 alin.(4) din Legea nr.508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară și pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și pentru procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Prin Legea nr.601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004, aplicarea dispozițiilor art.28 alin.(4), devenit alin.(5), a fost extinsă și la toți judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și la toți procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără a se face vreo distincție între categoria de magistrați care participă la soluționarea cauzelor privind faptele de corupție și magistrații cu atribuții specifice îndeplinirii funcției de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferențiere a indemnizațiilor stabilite pentru magistrați, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr.185 din 22 iulie 2005, constatat existența unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menționate și a propus Ministerului Justiției inițierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenței de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrați cu pregătire și responsabilități identice.
Ca urmare a demersului legislativ, inițiat pe baza constatării acestei discriminări a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27 din 29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la indemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite.
Până la adoptarea și intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, însă, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotărârea la care s-a făcut referire a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art.16 alin.(1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată fiind cu recurs în interesul legii, prin Decizia nr.VI din 15 ian.2007 a statuat că în aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002 și a dispozițiilor art.28 alin.4 din nr.OUG43/2002, modificată prin nr.OUG24/2004, modificată și aprobată prin Legea nr.601/2004, drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional și funcția îndeplinită de fiecare, instanța supremă a mai conchis că, se impune ca pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 30%, respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunară, acei magistrați să aibă dreptul la întregirea drepturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu l-a acordat tuturor magistraților, fiind întemeiată pe ideea răspunderii pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare.
Așadar, din tot ceea ce mai sus s-a arătat, trebuie concluzionat faptul că sporul de 30% respectiv 40% prevăzut de nr.OUG24/2004, este un drept salarial cuvenit tuturor magistraților și ca atare trebuie inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de dispozițiile art.85 alin.2 din Legea 303/2004 atât în forma inițială cât și în cea modificată, astfel cum indemnizația brută lunară este definită de dispozițiile art.19 din Ordinul nr.680/1 aug.2007.
Întrucât aceste drepturi salariale au fost recunoscute și acordate magistraților în activitate și pentru perioadele anterioare nr.OUG27/2006, pentru aplicarea corectă și uniformă a legii, respectând întru-totul dispozițiile art.85 alin.2 a Legii 303/2004, se cuvine ca și pentru magistrații pensionari, aceste drepturi recunoscute și acordate să-și producă efectul în sensul ca pentru perioadele de timp neprescrise, să se emită și să se comunice Casei Județene de Pensii veniturile pe care un magistrat în activitate le-a obținut sau trebuia să le obțină, incluzând și sporul de 40%, cu atât mai mult că în acea perioadă, în mod discriminatoriu, o parte dintre magistrați au beneficiat de acest spor, iar majoritatea celorlalți și-au câștigat acest drept prin hotărâri judecătorești.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional și indiferent dacă acesta a fost acordat în mod corect o dată cu salariul sau dacă în mod discriminatoriu nu a fost acordat, dar s-a dispus acordarea acestuia prin hotărâre judecătorească.
De fapt, așa cum mai sus s-a menționat chiar Inalta C de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr.VI din 15 ian.2007 a stabilit că drepturile salariale, concretizate în aceste sporuri de 30% și respectiv 40% se cuvin tuturor magistraților, știut fiind că potrivit dispozițiilor art.329 alin.3 proc.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate printr-o decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanță.
Așadar, nu este cu nimic justificat nerecunoașterea efectelor sporului de mai sus în privința stabilirii drepturilor de pensie prev. de art.85 alin.2 din Legea 303/2004, deoarece s-ar ajunge la o nouă discriminare prin înlăturarea fără temei legal a beneficiilor care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie raportată la indemnizația brută lunară în care potrivit dispozițiilor art.19 din Ordinul nr.680/2007 este inclus și acest spor.
De fapt atât instanța supremă cât și celelalte instanțe când au dispus plata sporului de 30% respectiv de 40% către magistrații aflați în activitate, au făcut-o în considerarea faptului că aceste sporuri li se cuveneau anterior tuturor magistraților, ori în acest context nici lor și nici magistraților pensionari nu li se poate imputa vreo culpă pentru neplata la timp a acestor sume astfel încât să nu poată produce consecințele pe care legea le prevede cum ar fi luarea lor în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Așadar, chiar dacă ambii reclamanți și-au încetat activitatea chiar anterior acordării pentru prima dată a majorării cu 30% și respectiv 40% a indemnizației de încadrare brută lunară a magistraților specializați în urmărirea și judecarea infracțiunilor de corupție, trebuie reținut că dispozițiile art.85 alin.2 chiar în forma inițială din Legea 303/2004, se aplică unitar tuturor magistraților pensionari, legea nu prevede situații de aplicare diferite, în raport de data pensionării, astfel că de la data de 16 aug.2004 și până la data de 1 ian.2007 reclamanții sunt îndreptățiți la recalcularea pensiei în raport de sporul de 40% și la plata diferențelor de pensie neacordate pentru această perioadă, instituția de la care s-au pensionat reclamanții având obligația comunicării către Casa Județeană de Pensii a veniturilor brute lunare pe care le-a realizat un magistrat în activitate la aceeași instituție pe aceeași funcție și același grad cuprinzând și sporul de 40% de care magistratul trebuia să beneficieze.
JUDECĂTOR 2: Lucia Ștețca Adrian
-
Președinte:Carmen Marta VitoșJudecători:Carmen Marta Vitoș, Lucia Ștețca Adrian
