Recalculare pensii. Decizia 1244/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1244
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A, împotriva Sentinței Civile nr. 1026/23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apoi Curtea, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, precum și faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa, constată litigiul in stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele.
Prin acțiunea civilă înregistrată la 07 noiembrie 2008 reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând anularea deciziei nr.-/09.11.2006 și a adresei nr.40764/29.09.2008; stabilirea cuantumului legal al pensiei în urma recalculării; obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, cu luarea în considerare a tuturor sporurilor, adaosurilor și veniturilor de care a beneficiat, dovedite cu cartea de muncă și adeverințele suplimentare emise de angajator și care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și cu utilizarea stagiului de cotizare de 20 ani; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul arată că a fost încadrat la CFR A în funcția de impiegat, șef stație, instructor stație, realizând o vechime în grupa I de muncă 23 ani 7 luni 10 zile. Reclamantul s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i recalcula pensia ținând cont de adeverințele eliberate de angajator, prin adresa nr.40764/29.09.2008, însă pârâta i-a adus la cunoștință că sporurile cu caracter permanent au fost luate în considerare la calculul pensiei și că nu este îndreptățit la utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 ani. Mai mult prin decizia de pensionare nr.-/09.11.2006 reclamantul arată că pârâta îi stabilește un punctaj mediu anual de 1,31774 puncte mai mic decât cel aflat în plată și implicit un cuantum mai mic al pensiei, față de cel în plată. Reclamantul învederează instanței că a constatat că pârâta nu a ținut cont de toate sporurile și veniturile sale de care a beneficiat și care au constituit baza de calcul a contribuției individuale CAS, cenzurând nejustificat luarea acestora în calcul și a ignorat dispozițiile HG 1550/2004 coroborate cu art.4 alin.1 din OUG 4/20005, art.14 alin.1 din Legea 3/1977, acordându-i o pensie cu un cuantum mai mic decât ar avea dreptul.
Cât privește utilizarea stagiului de cotizare de 20 ani reclamantul consideră că este îndreptățit deoarece a lucrat în grupa I de muncă peste 20 ani, respectiv 23 ani 7 luni 10 zile, și s-a pensionat în anul 1998 sub imperiul legii 3/1977, invocând în acest sens prevederile art.14 din prezenta.
Prin întâmpinare, pârâta invocă excepția de tardivitate a introducerii acțiunii în temeiul art.87 din Legea nr. 19/2000, întrucât cererea a fost înregistrată la 07.11.2008 și termenul legal de contestare a deciziei nu a fost respectat.
Pe fondul cauzei pârâta solicită respingerea ca nefondată a acțiunii deoarece prin decizia de pensionare nr.-/30.09.1998 reclamantul s-a înscris la pensie pentru limită de vârstă, prin decizia nr.-/30.11.2005 stabilindu-i un punctaj mediu anual de 1,75025 puncte și un cuantum al pensiei de 518 lei, la baza recalculării stând salariul tarifar lunar din perioada anilor cuprinși în fișa de pensie, iar pentru perioada anilor unde în fișa de pensie nu este menționat salariul tarifar s-au aplicat dispozițiile art.7 alin.2 din HG 1550/2004. Ca urmare a reevaluării pensiei în baza adeverințelor întocmite de angajator a fost emisă decizia de revizuire nr.-/09.11.2006, punctajul mediu anual, fiind determinat conform art.164 din Legea nr. 19/2000.
Stagiul complet de cotizare de 20 ani nu poate fi folosit, întrucât potrivit HG nr.1550/2004 și a normelor de aplicare stagiul complet de cotizare folosit la calculul punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală de muncă prevăzută de legislația în vigoarea la data pensionării de limită de vârstă, iar acesta a fost pensionat în 1998, stagiul complet de cotizare folosit la determinarea punctajului mediu fiind de 30 ani, fapt reglementat de Legea nr.3/1977, art.8, beneficiind de reducerea vârstei de pensionare și nu de reducerea vechimii necesare înscrierii la pensie.
Prin precizarea de acțiune depusă reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia pentru limită de vârstă care i-a fost achitată și pensia la care ar fi fost legal îndreptățit începând cu 01.12.2005, iar în probațiune solicită efectuarea unei expertize contabile care să stabilească cuantumul corect al pensiei la care este îndreptățit precum și stabilirea diferenței de pensie începând cu 01.12.2005.
Prin sentința civilă nr. 1026 din data de 23.06.2009, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantului, a anulat decizia de pensionare nr.-/09.11.2006 și adresa nr.40764/29.09.2008 și a obligat Casa Județeană de Pensii A să emită o nouă decizie de pensie cu pensia corespunzătoare punctajului de 2,- puncte, începând cu 01.12.2005, cu un cuantum al pensiei de 1530 lei la valoarea punctului de pensie de 697,5 din luna martie 2009, precum și plata diferențelor cuvenite, ca urmare a plății pensiei într-un cuantum inferior celui legal pentru perioada 01.12.2005 - 31.03.2009, în sumă de 15.749 lei.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Arada reținut următoarele:
Reclamantul a fost încadrat în sistemul CFR până în anul 1998, când s-a pensionat pentru limită de vârstă, având o vechime în grupa I de muncă de 23 ani 7 luni 10 zile.
În urma adeverinței nr.3/1/3/AR/3528/2008 emisă de Regionala CFR T, reclamantul s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i recalcula pensia ținând cont de acestea și de faptul că are o vechime în grupa I de muncă de peste 20 ani și că a fost pensionat sub imperiul Legii 3/1977, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 ani, pârâta emițându-i în acest sens adresa nr.40764/29.09.2008, respectiv decizia de respingere a cererii cu mențiunea că sporurile cu caracter permanent au fost luate în considerare la calculul pensiei și că nu este îndreptățit la calculul pensiei unui stagiu de cotizare de 20 ani, ea neținând cont de toate sporurile și veniturile de care a beneficiat reclamantul și care au constituit baza de calcul a contribuției individuale CAS, cenzurând nejustificat luarea acestora în calcul și ignorând dispozițiile HG 1550/2004 coroborate cu art.4 alin.1 din OUG 4/20005, art.14 alin.1 din Legea 3/1977, acordându-i o pensie cu un cuantum mai mic decât ar avea dreptul, neavându-se în vedere dispozițiile legii 19/2000 și a 340/2001.
Instanța a constatat că în sistemul Legii nr.3/1977, persoanele care au lucrat în grupa I de muncă beneficiau de reducerea vârstei legale de pensionare și de majorarea vechimii în muncă, respectiv a perioadei de contribuție. Art.14 alin.1 din lege prevedea că cei care au lucrat efectiv 20 de ani în locuri ce se încadrează în grupa I de muncă, beneficiază de luarea în calcul, la stabilirea pensiei, pentru fiecare an lucrat în această grupă, de câte un an și 6 luni. În acest fel se acordau persoanelor respective, pe lângă beneficiul unui spor la vechimea în muncă și dreptul de a se reduce vârsta de pensionare. Art. 2 alin.1 din HG1550/2004 prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] ".
Potrivit art.4 din OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 coroborat cu art.2 alin.1 și 3 din Anexa la HG nr.1550/2004 și ale art.2 din HG nr.15550/2004, stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de legea nr.3/1977, întrucât dreptul la pensie a reclamantului s-a deschis sub imperiul acestei legi și în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Dispozițiile art.4 din Legea nr.3/1977 derogă de la cele ale art.8 din aceiași lege, prevăzând un stagiu de cotizare de 20 ani pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri de muncă încadrate în grupa
Or, având în vedere acest principiu și că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004, iar pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a impus a se concluziona că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun la interpretarea legii.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare, tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Deși reclamantul a fost pensionat în anul 1998, acesta a acumulat vechimea în muncă inclusiv cei 23 ani 7 luni 10 zile lucrați în grupa I de muncă în regimul stabilit de Legea nr.3/1977, menținut de altfel de art.19 și 20 din Legea nr.19/2000, care a reglementat locurile de muncă în condiții deosebite precum și pe cele speciale. Pentru ambele categorii de locuri de muncă, art.20 raportat la Anexa II din Legea nr.19/2000, creează un tratament juridic uniform astfel că legea recunoaște posibilitatea petentului de a i se valorifica stagiul de cotizare de 23 ani lucrați în condiții deosebite, în înțelesul art.19 din Legea nr.19/2000.
Ca urmare reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile Anexei IV a acestei legi, care stabilesc un stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Mai mult din adeverința nr.3/1/3/AR/3528/2008 emisă de T rezultă că toate sporurile de care a beneficiat reclamantul, permanente și nepermanente, au constituit baza de calcul a contribuției individuale la asigurări sociale, și ca atare, toate trebuiau luate în calcul la stabil.
Decizia de recalculare nr.-/09.11.2006 și adresa nr.40764/29.09.2008 emise de pârâtă sunt nelegale întrucât la calculul pensiei nu s-a ținut cont de toate veniturile brute lunare realizate de reclamant pe parcursul stagiului de cotizare și care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale. În conformitate cu dispozițiile art.161 al.2 din Legea nr.19/2000 reclamantul a făcut dovada că pe lângă veniturile și sporurile prevăzute în carnetul de muncă și avute în vedere de pârâta la emiterea deciziei a beneficiat și de alte venituri și sporuri fapt confirmat de adeverințele emise de angajator și de concluziile raportului de expertiză contabilă.
Principiul general de calcul al pensiilor prevăzut de art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000, în sensul determinării punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a legii în funcție de salariile brute sau nete, după caz, trebuie să se regăsească și cu ocazia recalculării pensiei reclamantei.
Aceste prevederi legale se coroborează și cu cele prevăzute la capitolul II pct.19 din Ordinul nr.340/2001 care definește sintagma de salariu brut lunar individual din cuprinsul art.78 din Legea nr.19/2000 care include: sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau sume fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
De asemenea, potrivit precizărilor pct.IV din anexa la OUG nr.4/2005 la determinarea punctajului mediu anual se utilizează sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuție tarifară care potrivit legislației anterioare datei de 1.02.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor precum și alte sporuri acordate de ministerele de resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și virat contribuția de asigurări sociale.
De altfel, la alin.3 al art.164 din lege se prevede că la data determinării a punctajului anual pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care după data de 1.01.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințele eliberate de angajator conform legislației în vigoare.
În cauză s-a încuviințat și s-a administrat proba științifică cu expertiza contabilă tocmai pentru verificarea acestuia, concluzionându-se, potrivit raportului întocmit și depus la dosar, că, reclamantului i s-a stabilit un punctaj mediu anual de 2,- la o valoare a punctului de pensie la data de 09.11.2006 de 295,56 lei și la data calculului expertului de 697,5 lei, iar cuantumul pensiei este de 1530 lei la valoarea actuală a punctului de pensie de 697,5 și diferența dintre pensia plătită și pensia la care ar fi fost legal îndreptățit începând cu 01.12.2005 este în cuantum de 15.749 lei.
Cât privesc apărările de fond ale pârâtei din întâmpinare, dar și obiecțiunile la expertiză, acestea nu pot fi primite de către instanță întrucât acestea nu prezintă relevanță în cauză câtă vreme raportul de expertiză și completarea raportului întocmite sunt lămuritoare în sensul dispozițiilor art.201 Cod pr.civ, iar pârâta nu a cerut expertiză contrarie în condițiile art.212 alin.2 al aceluiași cod.
Pe cale de consecință, pentru considerentele de mai sus, avându-se în vedere prevederile art.89 coroborate cu art.155 lit.d din Legea nr.19/2000, instanța va da eficiență raportului de expertiză contabilă și completării acestuia și dispozițiilor legale analizate, admițând acțiunea formulată și precizată a reclamantului dispunând anularea deciziei de pensionare nr.-/09.11.2006 și a adresei nr.40764/29.09.2008 emise de pârâtă și va obliga pârâta la emiterea unei noi decizii de pensie cu pensia corespunzătoare punctajului de 2,- puncte, stabilind un cuantum al pensiei de 1530 lei la valoarea actuală a punctului de pensie de 697,5 precum și plata diferențelor cuvenite, ca urmare a plății pensiei într-un cuantum inferior celui legal începând cu 01.12.2005 în sumă de 15.749 lei.
Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii
În motivarea recursului, recurenta a arătat că soluția instanței de fond este nelegală, întrucât toate sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat reclamantul și pe care le-a dovedit cu acte justificative au fost luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, celelalte sporuri neputând fi valorificate deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001
Recurenta a mai invocat și faptul că instanța de fond nu trebuia sa recalculeze punctajul anual prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, deoarece Legea 3/1977 stabilește un stagiu de cotizare de 30 de ani.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă Curtea reține următoarele:
Reclamantul s-a pensionat conform legii 3/1977, începând cu data de 01.10.1998, conform deciziei de pensionare nr. - din 30.09.1998, având o vechime totală în muncă de 41 ani și 6 luni, rotunjită la 42, ani, din care 23 ani, 7 luni și 10 zile în grupa I de muncă.
La data de 09.11.2008, a fost emisă în temeiul OUG 4/2005, deci ia nr. -, prin care a fost recalculată pensia reclamantului cu începere din data de 01.12.2005, în sensul luării în calcul a adeverinței - și 3/1/3/AR/2812/2006.
Ulterior, reclamantul intimat a solicitat recalcularea pensiei conform adeverinței nr. 3/1/3/AR/3528/2008, solicitare respinsă de recurenta Casa Județeană de pensii
În ceea ce privește stagiul de cotizare de 20 de ani solicitat de reclamantul intimat, Curtea constată că pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual, astfel cum se dispune prin art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Această interpretare a dispozițiilor legale a fost stabilită prin Decizia nr. 40/22.09.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 329 Cod procedură civilă, decizia fiind obligatorie pentru instanțele de judecată.
Cu privire la adeverința nr. 3/1/3/AR/3528/2008, avută în vedere de expertiza contabilă dispusă de către instanța de fond, și care a stat la baza admiterii acțiunii, Curtea constată că aceasta cuprinde sporul de vechime calculat până la data de 01.04.1992, deși cuantumul acestui spor este stabilit până la această dată de art. 164 din legea 19/2000, doar pentru perioada de după 1 aprilie 1992 sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale fiind cel înregistrat în carnetul de muncă, astfel încât, instanța nu trebuia sa i-a în considerare sporul de vechime menționat în adeverință până la data de 01.04.1992.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 rap. La art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată recursul intimatei întemeiat, urmând să îl admită, sentința civilă nr. 1026 din 23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, urmând să fie modificată în parte, în sensul obligării pârâtei să emită o nouă decizie, cu luarea în considerare a unui spor de vechime așa cum este reglementat de art. 164 din Legea 19/2000, pentru perioada până la 01.04.1992, și după această dată conform adeverințelor depuse, precum și a celorlalte sporuri nevalorificate la emiterea deciziei nr. -/09.11.2006, după caz, și folosirea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii A, împotriva Sentinței Civile nr. 1026 din 23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtei să emită o nouă decizie cu luarea în considerație a unui spor de vechime așa cum este reglementat de art. 164 din Legea nr. 19/2000, pentru perioada de până la 01.09.1992 și după această dată conform adeverințelor depuse, precum și a celorlalte sporuri nevalorificate la emiterea deciziei nr. -/09.11.2006, după caz, și folosirea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /15.10.2009
Tehnored /15.10.2009/2 ex
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu
