Recalculare pensii. Decizia 1265/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1265/R/2008
Ședința publică din 04 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Lucia Ștețca
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M împotriva sentinței civile nr.53 din 18 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul-intimat personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei-recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal și a fost comunicat intimatului. De asemenea, constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 26 mai 2008, reclamantul-intimat a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând costurile deplasării pentru susținerea cauzei în loc. C-
Reclamantul-intimat arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul-intimat solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând costurile deplasării pentru susținerea cauzei în loc. C-N, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar. Depune la dosar două bilete de călătorie C-B M emise de Prestări Servicii și arată că biletele de călătorie B M- C și C-B M costă 200 lei.
CURTEA:
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 53 din data de 18.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii M și în consecință a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului în sensul că la recalculare să țină cont că, contestatorul a fost pensionat în baza HG267/1990 și nu în baza Legii nr. 3/1977.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că ontestatorul este beneficiarul pensiei pentru limită de vârstă în baza deciziei 171.097/23.08.1999.
La data pensionării contestatorul a avut împlinită vârsta de 51 de ani și 2 luni, reținându-se că avea lucrați în grupa 1 de muncă 14 ani și 15 zile, iar în grupa II de muncă 4 ani 7 luni 25 zile.
În conformitate cu dispozițiile art. 14(1) din Legea 3/1977, persoanele care au lucrat cel puțin 20 ani în grupa 1 de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat, un an și șase luni, astfel că pensionarea se putea face la cerere la împlinirea vârstei de 52 de ani bărbații și 50 de ani femeile (art. 14 (2) din Legea nr. 3/1977).
Pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. 1 art. 14, pensionarea s-a putut face și la împlinirea vârstei de 50 ani atât femeile cât și bărbații, respectiv solicitantul trebuia să fi avut minim 20 ani lucrați în grupa 1 de muncă ( alin. 3 art. 14).
În conformitate cu art. 14 (14) din Legea 3/1977, persoana care îndeplinea condiția de vechime în muncă, prevăzută de lege, respectiv 30 de ani bărbații (art. 8 din Legea 3/1977) și dacă au cel puțin 15 ani lucrați în grupa 1 de muncă, s-a putut pensiona la cerere beneficiind de reducerea vârstei de pensionare, dar nu mai puțin de 52 ani pentru bărbați.
În conformitate cu dispozițiile HG 267/1990 art. 9, pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere s-a făcut în următoarele condiții:
" a) la 20 de ani lucrați în subteran indiferent de vârstă, dar nu mai puțin de 45 ani.
b) la vârsta de 50 ani pentru cei care au lucrat minim 15 ani în subteran."
Verificând înscrisurile din carnetul de muncă a contestatorului s-a constat că atât perioada lucrată în grupa 1 cât și cea lucrată în grupa II de muncă, a fost muncă lucrată în subteran.
Față de considerentele de fapt reținute, contestatorul la momentul pensionării a îndeplinit doar condițiile prevăzute de HG267/1990, neîncadrându-se în nici una din situațiile reglementate de Legea 3/1977.
Chiar dacă formularul tipizat folosit în anul 1999 cu ocazia pensionării a fost cel folosit pentru pensionarea în baza Legii 3/1977 acest fapt nu este edificator sub aspectul temeiului de drept în baza căruia a fost stabilită pensia contestatorului.
De altfel, din alte cauze, instanța a constatat că pentru pensiile stabilite în baza HG. 267/1990 s-a folosit formularele tipizate pentru Legea 3/1977 făcându-se doar o mențiune pe acest formular, de regulă în colțul din dreapta sus, " HG 267/1990 "
Într-adevăr, decizia contestatorului nu a avut această mențiune, dar lipsa acesteia nu-l poate priva de o recalculare corectă a pensiei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal pârâta Casa Județeană de Pensii M, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată în sensul respingerii contestației.
În motivarea recursului pârâta a arătat că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a unor prevederi legale,fiind incidente în cauză prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Așa cum a rezultat din lucrările dosarului, reclamantul este pensionar pentru limită de vârstă din anul 1999,pensia fiindu-i stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977.Chiar dacă reclamantul s-a pensionat în perioada în care era în vigoare nr.HG 267/1990, reclamantul nu s-a pensionat în baza acestui act normativ, deoarece nu a îndeplinit condițiile prevăzute de această hotărâre.
După cum a rezultat din decizia inițială de pensionare (anexa nr. 4 la întâmpinarea depusă la instanța de fond) reclamantul a avut la data pensionării o vechime în grupa 1 de muncă - în subteran, de 14 ani și 15 zile și o vechime în grupa a II-a de muncă de 4 ani, 7 luni și 27 de zile. În conformitate cu prevederileart. 9 din nr.HG 267/1990,privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, "pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se face în următoarele condiții:
a). la 20 de ani lucrați în subteran.indiferent de vârstă, dar nu mai puțin de 45 de ani
b). la vârsta de 50 de ani, pentru cei care au lucrat minimum 15 ani în subteran.".Consideră că instanța de fond a aplicat greșit prevederile art. 9 din nr.HG 267/1990,concluzionând că și activitatea lucrată în grupa a II-a este muncă în subteran (pagina a 3-a din sentință, alineatul 4). Rezultă în mod cert din carnetul de muncă al reclamantului (extras- anexele 1,2,3) și din adeverința nr. 9955 din 19.10.1998 (anexa nr. A) că perioada în care a lucrat în grupa a II-a de muncă a fost ofițer activ și a lucrat pe șantiere de construcții-montaj subordonate Ap. Prin urmare,perioada încadrată în gupa a II-a de muncă nu a fost muncă în subteran,cum în mod greșit a apreciat instanța de fond. De altfel și nr.HG 1223/1990, în temeiul căruia această perioadă de activitate a fost încadrată în gupa a II-a de muncă, se referă la încadrarea în grupa a II-a de muncă a unor locuri de muncă din construcții montaj. Față de această situație, întrucât nu a lucrat minim 15 ani în subteran, este evident că reclamantul nu a îndeplinit la pensionare condițiile prevăzute de nr.HG 267/1990. De asemenea, nr.HG 267/1990 prevedea o vechime în muncă, respectiv o vârstă de pensionare doar la art. 9 lit. a) (20 de ani lucrați în subteran - vârsta 45 de ani) și la lit. b (minim 15 ani în subteran - vârsta 50 de ani); lit. c din art. 9, pe care a invocat-o reclamantul, prevedea doar o reducere proporțională a vârstei de 60 de ani.
Drept urmare, recurenta consideră că instanța a aplicat în mod greșit prevederile art. 2 alin. (1) și (4) din normele aprobate prin nr.HG 1550/2004. Potrivit acestor prevederi legale, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a reprezentat o vechime integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare; pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, prevăzută de aceste acte normative. Nu s-a putut utiliza un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, având în vedere faptul că reclamantul a realizat doar 14 ani în subteran și nu 20 sau cel puțin 15, cum prevedea art. 9 din nr.HG 267/1990.
În drept,s-a invocat dispozițiile:art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, nr.HG 1550/2004privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000,OUG nr. A/2005privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat,Legii nr. 19/2000privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare, precum și pe prevederileLegii nr. 3/1977privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, nr.HG 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră.
Intimatul-reclamant a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat, arătând în esență că s-a pensionat în temeiul HG 267/1990.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că recursul este întemeiat, urmând să îl admită pentru următoarele considerente:
În mod greșit prima instanță a reținut că perioada în care reclamantul a desfășurat activitate încadrată în grupa a II-a de muncă (20.08.1971-13.10.1972, 19.01.1976-23.07.1979), acesta a lucrat în subteran, din înscrierile din carnetul de muncă (fila 6), precum și din Adeverința nr. /19.10.1998 emisă de Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară 02523 B (fila 7) rezultând că în perioada menționată anterior reclamantul a fost încadrat ofițer activ.
Drept urmare, reclamantul a lucrat în subteran numai perioada în care a desfășurat activitate în grupa I de muncă, respectiv 14 ani și 15 zile.
Art. 9 din nr.HG 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră prevede că "pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se face în următoarele condiții:
a) la 20 ani lucrați în subteran sau 25 ani lucrați în cariere și instalații de preparare indiferent de vârsta, dar nu mai puțin de 45 ani pentru subteran și 50 ani pentru cariere și instalații de preparare;
b) la vârsta de 50 ani pentru cei care au lucrat minimum 15 ani în subteran și la vârsta de 55 ani pentru cei care au lucrat minimum 20 ani în cariere și instalații de preparare;
c) pentru cei care au lucrat în subteran 5-15 ani sau 10-20 ani în cariere și instalații de preparare, limita de vârsta de 60 ani se reduce proporțional cu numărul anilor lucrați în aceste condiții"
În consecință, reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.9 lit. a) sau b) din HG 267/1990.
Spre deosebire de literele a) și b), litera c) a articolului menționat anterior prevede pentru cei care au lucrat în subteran între 5 și 15 ani (cum este cazul reclamantului) doar reducerea vârstei de pensionare, nereferindu-se și la vechimea integrală în muncă la care asiguratul se poate pensiona.
Conform art. 2 alin. (1) și (4) din normele aprobate prin nr.HG 1550/2004 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a reprezentat o vechime integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare; iar pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, prevăzută de aceste acte normative.
În consecință, în mod corect în Decizia de recalculare nr. -/02.08.2006 s-a reținut că stagiul complet de cotizare utilizat pentru calcularea pensiei reclamantului este de 30 de ani, conform art. 2 alin. (1) din HG nr. 1550/2004 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea 3/1977, pensia reclamantului fiind stabilită în baza acestei legi (fila 7 dosar fond).
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile legale menționate anterior, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin.(1)-(3) Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de parata Casa Județeană de Pensii M împotriva sentinței civile nr. 53 din 18.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, care va fi modificată în tot în sensul că se va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului împotriva paratei Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de parata Casa Județeană de Pensii M împotriva sentinței civile nr. 53 din 18.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în tot în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantului împotriva paratei Casa Județeană de Pensii
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 04.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
RED.
DACT. 3EX./25.06.2008
JUD.FOND.
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Lucia Ștețca
