Recalculare pensii. Decizia 1293/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar Nr-
Decizia Nr. 1293/
Completul compus din:
Ședința publică din 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 601/26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 28 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 601/2009, Tribunalul Brașova admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, a obligat intimata să procedeze la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a veniturilor obținute prin retribuirea în acord global, înscrise în coloana "Total venituri" din adeverința nr. 85/2007 eliberată de SC Sa
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la intimată sub nr. 24808 din 28.05.2008, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea sporurilor pe care le-a realizat în activitatea desfășurată la INTEC B conform Adeverinței nr. 85/14.03.2007 emisă de aceasta.
Pentru aceste venituri suplimentare, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale conform dispozițiilor legale, cum rezultă din Adeverinței nr. 43/02.03.2009 emisă de același angajator.
În accepțiunea Legii nr. 49/1992, art. 3, au caracter de spor permanent sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran precum și pe platformele marine de foraj, îndemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare dar și alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Veniturile suplimentare obținute de contestator reprezintă câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, pentru aceste venituri suplimentare realizate de contestator s-au achitat lunar cotele de, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat cât și cotele aferente angajatorului, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legii nr. 65/1972, Decretului 232/1986, nr.OUG 31/1998, Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 147/2002.
Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, fiind aplicabil principiul proporționalității pensiei cu contribuția la asigurările sociale.
Conform art. 23 alin. 1 lit. a) din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport cu acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Acest text a fost modificat, prin art. I pct.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.91/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.671 din 1 octombrie 2007, astfel că în prezent, acesta are următoarea redactare: "(1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:
a) venitul brut realizat lunar, în situația asiguraților prevăzuți la art.5 alin.(1) pct. I și II.", cum reține și Curtea Constituțională în Decizia nr. 1005 07.10.2008.
Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 23 al. 1 lit. a în formularea anterioară modificării, Curtea a reținut că, în esență, autorul excepției este nemulțumit de faptul că, prin redactarea sa, potrivit modificărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, textul de lege criticat nu cuprindea întregul venit brut lunar ca bază de calcul a pensiei, or în redactarea actuală, legea se referă la "venitul brut realizat lunar", fără nici o altă condiționare.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Legiuitorul a înțeles să modifice reglementările specifice prin Legea 250/2007, astfel că prin art. 78 alin. 4 din Legea 19/2000, astfel cum a fost modificat, se prevede că la calculul pensiei se au în vedere toate veniturile brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, în speță făcându-se această dovadă, cum s-a arătat mai sus.
Aceste prevederi sunt aplicabile în speță, legea fiind actuală, însuși legiuitorul înțelegând să modifice pentru viitor o stare de drept născută anterior, suprimând producerea efectelor situației juridice constituite sub imperiul legii vechi.
Refuzul supraviețuirii legii vechi și reglementarea modului de acțiune al legii noi după intrarea ei în vigoare nu echivalează cu retroactivarea sa, cum în mod constant s-a pronunțat Curtea Constituțională.
Contestatorul a depus adeverința menționată, în temeiul art. 4 alin. 3 din nr.OUG 4/2005, angajatorul asumându-și întreaga responsabilitate cu privire la valabilitatea și corectitudinea datelor furnizate în cuprinsul acesteia.
Sporurile evidențiate în adeverință a fost incluse în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția sa la fondul asigurărilor sociale de stat în perioada indicată, astfel că acesta trebuia luat în considerare de către intimată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, conform dispozițiilor pct. IV și V din anexa la.OUG nr. 4/2005, care prevăd posibilitatea includerii la recalculare a sporurilor pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale, dispozițiile pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 nefiind aplicabile.
De altfel, această ordonanță a fost edictată pentru a asigura urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", cum rezultă din preambulul său.
În art. 2 al. 1 din aceeași ordonanță se prevede că recalcularea prevăzută se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
La recalcularea pensiei intimata va avea în vedere prevederile art. 7 al 5 din OUG4/2005 modificată prin Legea nr. 262/2008, privind data acordării drepturilor.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii C, iar prin motivele de recurs se arată că instanța de fond a reținut greșit faptul că veniturile suplimentare prevăzute în adeverința menționată au avut un caracter permanent în înțelesul Legii nr. 49/1992 și al Legii nr. 57/1974, iar pe de altă parte, au fost ignorate și prevederile OUG nr. 4/2005 potrivit cărora nu se iau în calcul la stabilirea pensiei formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Se mai arată în motive că instanța a făcut aplicarea eronată a prevederilor Legii nr. 250/2007, eludând dispozițiile legale privind aplicarea în timp a legii. Cap IX din legea nr. 19/2000 face referire la situațiile juridice născute sub imperiul legislației pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Instanța a reținut aplicarea eronată a prevederilor art. 164 alin 3 din legea nr. 19/2000, pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005 și a art. 64 din Legea nr. 3/1977.
Interdicția legală cuprinsă în anexa nr. VI la OUG nr. 4/2005 își are aplicabilitatea deplină în sensul că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de atribuire în acord.
Tribunalul nu a menționat temeiul de drept, respectiv actul normativ care reglementează acordul ca spor cu caracter permanent.
Se mai menționează în motivele de recurs că pentru adaosul de acord nu s-a achitat contribuția la pensia suplimentară și acesta nu reprezintă un spor cu caracter permanent acre au intrat în baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare, motive pentru acre nu poate fi luat în considerare la stabilirea punctajelor medii anuale.
Recursul este nefondat.
Astfel cum a stabilit și Curtea Constituțională prin decizia nr. 736/24.2006 în aprecierea constituționalității mențiunii de la punctul VI din anexa la OUG nr. 4/2005, instanțele de judecată au competența exclusivă de a verifica împrejurările dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, aceste aspecte constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete, individuale.
Potrivit art.1 din Decretul nr. 389/1972, pentru sporurile permanente primite în cadrul acordului global, angajatorul avea obligația virării la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției de 15 % asupra câștigului brut realizat de salariat - care a fost menținută în Legea nr. 49/1992 care a majorat doar cuantumul contribuției.
Conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute. de lege sau și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art. 78 din aceeași lege.
În speță, contestatorul a dovedit în mod neechivoc faptul că veniturile suplimentare la retribuția tarifară au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art. 1 din 389/1972 conform căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri, decret abrogat prin legea 19/2000.
Într-adevăr, adeverința nr. 85/14 martie 2007 eliberată de SC SA și avută în vedere de instanța de fond, menționează în mod expres faptul că pentru veniturile suplimentare înscrise în adeverință s-au achitat lunar cotele la CAS conform legii. Această dovadă este suficientă pentru ca în cauză să nu se aplice excepția prevăzută de mențiunea de la pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005, prima instanță făcând corecta aplicare a dispozițiilor legale în cauză.
În concluzie, mențiunea de la punctul VI din anexa la OUG nr. 4/2005 trebuie interpretată în sensul că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului anual formele de retribuire în acord care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001. În situația în care se face dovada contrară, cum este cazul în speța dedusă judecății, textul legal arătat devine inaplicabil.
Acordul global nu reprezintă un spor, ci un salariu realizat în acord pentru care angajatorul a achitat contribuțiile de asigurări sociale potrivit legislației în vigoare la data respectivă.
În ceea ce privește motivul de recurs potrivit căruia pentru lucrul în acord global nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară, iar principiul proporționalității nu poate fi aplicat, curtea reține că potrivit adeverinței emisă de fostul angajator sporul de acord a fost acordat ca venit suplimentar la retribuția tarifară de încadrare, iar contribuția de asigurări sociale a fost plătită de angajator conform Decretului 389/1972 în procent de 15% asupra câștigului brut și respectiv net realizat de personalul salariat.
A aprecia că pentru perioada anterioară Legii 19/2000 este imperativ a se face dovada contribuției individuale la asigurări sociale, deși legislația anterioară nu prevedea această modalitate de contribuție datorită sistemului economic și fiscal al vremii, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii, această formă de contribuție fiind instituită prin Legea 19/2000.
Prin Legea 27/1966 s-a instituit contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, iar din adeverința susmenționată, rezultă că pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat conform Legii 27/1966.
În concluzie, ar fi discriminatoriu fapta de a refuza recalcularea pensiei pentru venituri suplimentare primite în baza unor legi anterioare Legii 19/2000 pentru care s-au achitat contribuții la asigurări sociale în vechile sisteme legislative pentru considerentul că aceste dispoziții legale nu prevedeau cota individuală de asigurări sociale și permiteau doar plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat în procent de 15% din partea angajatorului raportat la totalul câștigului brut/net realizat de personalul lor, în comparație cu situația din prezent a asiguraților care beneficiază de asemenea recalculări potrivit legislației noi care prevede stabilirea punctajului anual, elocvent în cuantificarea pensiei, în funcție de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Față de aceste considerente, recursul Casei Județene de Pensii B va fi respins.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 601/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CȘ - 29.10.09
Dact. GG-5.11.09
4 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu
