Recalculare pensii. Decizia 1294/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- (număr în format vechi 7094/2008)
OMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1294/
Ședința publică din 02.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurenții și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3879 din 07.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.38817/3/AS/2007, având ca obiect "recalculare pensie".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.02.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23.03.2009 și respectiv 02.03.2009, hotărând următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3879/07.05.2008 pronunțată în dosarul nr.38817/3/AS/2007, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o nouă decizie, în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare a unui spor de vechime în cuantum de 3% pe perioada 01.01-1967-01.03.1970; a obligat pârâta să emită o nouă decizie, în baza OUG nr.19/2007, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2007, cu luarea în considerare a salariului mediu pentru perioada 02.07.1956-07.11.1957; a respins acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr.-/25.09.2007, în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 aprobate prin Legea nr.78/2005, coroborate cu prevederile HG nr.1550/2004 și ale HG nr.733/2005, au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantului, stabilindu-se în favoarea acestuia, cu începere din data de 01.09.2005, o pensie în cuantum de 393 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,32720 puncte și unei valori a punctului de pensie de 295,56 lei.
Din buletinul de calcul aferent acestei decizii rezultă că pârâta nu a valorificat sporul de vechime in cuantum de 3%, obținut de reclamant în perioada 01.01.967-01.03.1970, dovedit cu adeverința nr.17/768/ 10.06.2005 emisă de SC SA.
Dovada solicitării adresate Casei de Pensii a Municipiului B pentru recalcularea pensiei cu luarea în considerare a acestor venituri a fost făcută în cauză, adeverința regăsindu-se printre actele depuse la dosar de către pârâtă
Totodată, pentru perioada 01.01.1976-01.07.1976 pârâta a luat în considerare în mod greșit salariul minim pe economie, în cuantum de 1200 lei în loc de salariul de 1743 lei, consemnat în carnetul de muncă la poziția 16.
Conform art.1 din nr.OUG4/2005 pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ. Potrivit art.2 din ordonanță recalcularea prevăzută de art.1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei cu respectarea prevederilor Legii 19/2000.
Potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile legale sus-menționate, tribunalul a reținut că sporul de vechime și salariul corect omise a fi luate în calcul de pârâtă pe perioadele arătate, trebuiau luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual și a pensiei ca prestație de asigurări sociale.
Soluția contrară ar reprezenta atât o încălcare a dispozițiilor legale susmenționate cât și o încălcare a principiului contributivității consacrat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 potrivit căruia, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în baza contribuțiilor plătite.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art.155 lit.d și f din Legea nr.19/2000 a apreciat ca fiind întemeiată în parte acțiunea formulată și în baza art. 89 din aceeași lege a obligat pârâta să emită o nouă decizie, în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare a unui spor de vechime în cuantum de 3% pe perioada 01.01.1967-01.03.1970 și a unui salariu de 1743 lei pe perioada 01.01.1976-01.07.1976.
În ceea ce privește decizia emisă în baza OUG nr. 19/2007, tribunalul a constatat că pârâta nu a luat în considerare salariul mediu pe economie pentru stagiul de cotizare realizat de reclamant în perioada 02.07.1956-07.11.1957, în care a fost angajat ca strungar la SC SA, conform pozițiilor 1-2 din carnetul de muncă.
Din buletinul de calcul depus la dosar, rezultă că pârâta a luat în considerare pentru această perioadă un salariu de 284 lei, deși conform anexei 6 a Legii nr.19/2000, în anul 1956 salariul mediu brut era de 593 lei, iar în anul 1957 salariul mediu brut era în cuantum de 671 lei.
În acest fel pârâta a încălcat prevederile art.161 alin.3 din Legea nr.19/2000, astfel cum au fost modificate prin OUG nr.19/2007.
Prin urmare, instanța a obliga pârâta să emită o noua decizie, în baza OUG nr.19/2007, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2007, cu luarea în considerare a salariului mediu pentru perioada 02.07.1956-07.11.1957.
Acțiunea a fost admisa numai în parte, întrucât toate celelalte venituri la care a făcut referire reclamantul în precizările la acțiune au fost luate în considerare în mod corect de către pârâtă, cu respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, un prim aspect care trebuia precizat este acela că salariul mediu pe economie pe perioada 02.07.1956-01.07.11.1957 trebuie a fi luat în considerare numai începând cu data de 01.07.2007, când a intrat în vigoare OUG nr.19/2007, care a instituit acest mod de calcul. Așadar, la decizia ce trebuie a fi emisă în baza OUG nr.4/2005, intimata va avea în vedere tot salariul minim pe economie, conform art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000, întrucât în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturi salariale, iar această decizie va stabili drepturi începând cu data de 01.09.2005, când OUG nr.19/2007 nu era în vigoare.
Tribunalul a apreciat ca neîntemeiată și cererea de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a salariului mediu pe economie pentru perioada în care reclamantul a satisfăcut stagiul militar, întrucât potrivit art.161 alin.5 din Legea nr.19/2000, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.19/2007, prevederile referitoare la luarea în considerare a salariului mediu pentru perioadele anterioare datei de 01.01.1963 se aplică pentru toate perioadele care constituie stagii de cotizare în sistemul public, cu excepția perioadelor asimilate. Or, perioada de satisfacere a stagiului militar constituie o astfel de perioadă asimilată, conform art.38 alin.1 lit.c) din Legea nr.19/2000, punctajul aferent calculându-se conform art.163 alin. 3 rap. la art.161 alin.1 din Legea nr.19/2000, adică prin luarea în calcul a salariului minim pe economie din perioadele respective.
Critica referitoare la veniturile din perioada 01.07.1995-01.10.1995 este neclară și nu a putut fi analizată de către instanță, iar reclamantul nici nu s-a prezentat în ședința publică pentru a da lămuriri suplimentare. Din verificările efectuate în buletinul de calcul s-a constatat că pârâta a luat în considerare pe această perioadă exact veniturile consemnate în carnetul de muncă, la poziția 52 și anume, 118.900 ROL.
Celelalte venituri din adeverințele emise de SC SA au fost valorificate, inclusiv sporul pentru munca prestată în timpul nopții, iar pentru sporul de toxicitate, invocat în precizări, reclamantul nu a prezentat înscrisuri doveditoare, deși i s-a acordat un termen de judecată tocmai în acest scop.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, acțiunea a fost admisa numai în parte, în sensul celor deja expuse.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat în termenul legal reclamantul și pârâta Casa de Pensii a Municipiului
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul arată că obiectul cererii sale de chemare în judecată este verificarea corectitudinii calculului drepturilor de pensie pentru limită de vârstă și vechime completă începând cu data de 01.04.1995, conform anexei 9 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000.
Recurentul arată că nu contestă decizia de pensionare ci înțelege să se folosească de prerogativele date de art.89 (1) din Legea nr.19/2000, care îi dă dreptul să verifice dacă sunt corecte calculele drepturilor sale de pensie, fără a fi condiționat în nici un fel în ceea ce privește calitatea pe care o are sau maniera în care face această verificare. Verificând calculele din buletinul analitic de calcul a ajuns la alte calcule decât casa de pensii, motiv pentru care s-a adresat casei de pensii potrivit art.155 din Legea nr.19/2000.
Arată recurentul că în textul sentinței nu se menționează recuperarea debitelor create, de diferențele dintre pensiile primite și sporurile corect calculate, ținându-se cont de corecta aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, fiind vorba de punctajul mediu anual la pensionarea din 1994 și punctajele medii anuale pentru fiecare an de lucru ca pensionar,conform art.89 (2) și art.78 (2), iar în final, diferențele dintre pensiile în plată și cele corect calculate.
În drept au fost invocate dispozițiile art.172, art.174, art.304 pct.6,7,8,9 Cod pr.civilă, art.76, art.78 (2), art.89 (1) și(2), art.155 lit.f și i din Legea nr.19/2000, OUG nr.4/2005, HG nr.1550/2004, HG nr.1456/2005.
Recurentul solicită admiterea recursului, casarea sentinței nr.3879/07.05.2008 și trimiterea dosarului spre rejudecare, pentru a se enunța clar valoarea punctajului mediu anual în care să se regăsească aplicate toate articolele de lege menționate și recuperarea debitelor cu aplicarea dobânzii la sumele datorate.
Recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului B este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 șiart.3041Cod pr.civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sporurile de vechime se au în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform art.164 al.3 din Legea nr.19/2000 modificată iar în ceea ce privește capătul 2 de cerere privind luarea în considerare a salariului mediu pentru perioada 02.07.1956-01.11.1957, recurenta arată că salariul mediu pentru perioada menționată, începând cu 01.07.2007 a fost luat în calcul conform deciziei de pensie nr.- privind stabilirea drepturilor de pensie conform OUG nr.19/2007.
Punctajul mediu anual stabilit conform HG nr.1550/2004 și OUG nr.5/2005 este de 1,32720 puncte iar în urma aplicării OUG nr.19/2007 punctajul mediu anual este de 1,38079 puncte. Punctajul mediu anual de 1,38079 puncte cuprinde punctajul mediu anual 1,- puncte conform HG nr.1550/2004 și OUG nr.5/2005, din care se scade punctajul de 0,14546 puncte aferent perioadelor contributive anterioare datei de 1 ianuarie 1963 conform art.161 al.2 din Legea nr.19/2000, care se înlocuiește cu cota parte din punctajul mediu anual aferent aceleiași perioade, calculat conform OUG nr.19/2007 de 0,19905 puncte, rezultând un punctaj mediu anual de 1,38079 puncte începând cu 01.07.2007.
În ceea ce privește încheierea din 01.07.2008 privind completarea dispozitivului sentinței civile cu mențiunea obligării pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la recalcularea pensiei în baza OUG nr.4/2005 cu luarea în considerare a unui salariu de 1743 lei pe perioada 01.01.1976-01.07.1976, recurenta arată că salariul de 1743 lei acordat de instanță, nu rezultă nici din carnetul de muncă și nu este dovedit nici cu adeverință conform legii, astfel încât în mod corect s-a avut în vedere salariul minim pe țară în vigoare în perioada respectivă.
La termenul din 16.02.2009, recurentul a depus completări la cererea de recurs, peste termenul prevăzut de dispozițiile art.303 Cod pr.civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază ambele recursuri ca fiind nefondate pentru considerentele ce urmează.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul, Curtea reține că recurentul-reclamant la solicitarea instanței de fond și- precizat obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum rezultă din cererea aflată la fila 101 din dosar, unde acesta a precizat erorile de calcul pe care le contestă.
Instanța de fond a soluționat cererea în limitele investirii sale, răspunzând punctual fiecăreia dintre criticile aduse modalității de calcul a pensiei.
Recurentul deși invocă dispozițiile art.304 pct.6,7,8 și 9 Cod pr.civilă, nu formulează critici concrete la adresa soluției instanței de fond,ci menționează că înțelege să se folosească de prerogativele date de art.89 (1) din legea nr.19/2000 care îi dau dreptul să verifice dacă sunt corecte calculele drepturilor sale de pensie, mai exact punctajul mediu anual la pensionarea din 1994 și punctajele medii anuale pentru fiecare an de lucru ca pensionar.
Așa cum s-a menționat deja, instanța de fond a soluționat cererea în limitele investirii, potrivit dispozițiilor art.129 (6) Cod pr.civilă, conform cărora, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Astfel, în mod corect s-a reținut de către tribunal că intimata a omis în procedura de recalculare a pensiilor conform OUG nr.4/2005, luarea în calcul a sporului de vechime de 3% pe perioada 01.01.1967-01.03.1970 și a unui salariu de 1743 lei pe perioada 01.01.1976-01.07.1976.
În ceea ce privește decizia emisă în baza OUG nr.19/2007, s-a reținut corect că intimata nu a luat în considerare salariul mediu pe economie pentru stagiul de cotizare realizat de recurentul-reclamant în perioada 02.07.1956-07.11.1957, care potrivit anexei 6 din Legea nr.19/2000 a fost de 593 lei în anul 1956 și 671 lei în anul 1957 și s-a dispus recalcularea pensiei începând cu data de 01.07.2007, cu luarea în considerare a salariului mediu sus menționat.
Tribunalul respins motivat celelalte cereri, reținând că intimata a valorificat veniturile din adeverințele emise de SC SA iar pentru sporul de toxicitate s-a reținut că recurentul-reclamant nu a prezentat înscrisuri doveditoare în acest sens. Întrucât stagiul militar constituie perioadă asimilată conform art.38 al1. lit.c din Legea nr.19/2000, în mod corect s-a reținut că punctajul aferent acestei perioade a fost calculat conform dispozițiilor art.163 al.3 raportat la art.161 al.1 din legea nr.19/2000, adică prin luarea în calcul a salariului minim pe economie din perioadele respective.
Așadar, tribunalul a analizat cererea recurentului-reclamant, astfel cum a fost precizată la fila 101 dosar fond, sub toate aspectele, cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
În ceea ce privește susținerea recurentului în sensul că sentința atacată nu cuprinde mențiuni privind recuperarea debitelor create de diferențele dintre pensiile primite și cele corect calculate, Curtea reține că instanța de fond nu a fost investită cu un asemenea capăt de cerere, pronunțându-se doar în limita investirii sale, iar în recurs nu se pot formula cereri noi potrivit art.294 (1) Cod pr.civilă coroborat cu art.316 Cod pr.civilă.
Curtea reține că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a actului juridic dedus judecății, s-a pronunțat în limitele investirii sale motivat, făcând o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale,nefiind incidente ca atare dispozițiile art.304 pct.6,7,8 și 9 Cod pr.civilă, invocate de către recurentul-reclamant.
În ceea ce privește recursul declarat de către Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea îl va respinge de asemenea ca nefondat. Din buletinul de calcul aferent deciziei de recalculare nr.-/25.09.2007 conform OUG nr.4/2005 a rezultat că recurenta-pârâtă nu a valorificat sporul de vechime de 3% obținut în perioada 01.01.1967-01.03.1970, dovedit cu adeverința nr.17/768/10.06.2005 emisă de SC SA. Dispozițiile art.164 (3) la care face trimitere recurenta se referă la o perioadă ulterioară celei avute în vedere în vedere de către instanța de fond, ori în raport de dispozițiile art.78 al.1 din Legea nr.19/2000 și art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, în mod corect s-a reținut de către tribunal că se impunea recalcularea pensiei intimatului-recurent cu luarea în considerare a sporului de vechime de 3% pe perioada 01.01.1967-01.03.1970, întrucât dispozițiile art.164 sunt aplicabile numai în ipoteza prevăzută de text, nu și atunci când se prezintă acte doveditoare în acest sens.
În ceea ce privește critica privind valorificarea salariului de 1743 lei pe perioada 01.01.1976-01.07.1976, Curtea nu va putea reține susținerile recurentei, întrucât din carnetul de muncă, poziția 16 (fila 74 dosar fond) rezultă că reclamantul-recurent a beneficiat de un salariu de 1743 lei, ori din buletinul de calcul aflat la fila 82 dosar fond rezultă că recurenta-pârâtă a luat în calcul salariul minim pe economie de 1200 lei.
Deși în considerentele sentinței civile recurate instanța de fond a reținut că se impune valorificarea salariului de 1743 lei pe perioada 01.06.1976-01.07.1976 în raport de dispozițiile art.78 și art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, în dispozitivul sentinței a omis să dispună recalcularea pensiei în baza OUG nr.4/2005 pe baza unui salariu în cuantum de 1743 lei, această omisiune fiind îndreptată prin Încheierea din 01.07.2008.
Față de considerentele expuse, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 (1) Cod pr.civilă va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții și CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3879 din 07.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.38817/3/AS/2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - C - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex.30.03.2009
Jud.fond:;
Președinte:Adela Cosmina BodeaJudecători:Adela Cosmina Bodea, Mariana Constanța Anastasiei