Recalculare pensii. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 13/2010
Ședința publică din 4 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Pop Mirela
- - -JUDECĂTOR 3: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Pensii H împotriva sentinței civile nr.1314/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă, împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr-, formulată și precizată, reclamanta a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii H, solicitând obligarea paratei sa-i recalculeze punctajul mediu anual si cuantumul pensiei aflata in plata prin valorificarea veniturilor suplimentare, respectiv adaosuri si sporuri, la retribuția tarifara de încadrare, realizate lucrând in acord global si dovedite cu adeverința nr.78/29.01.2009 eliberata de SC SA P si sa-i achite diferențele de pensie cuvenite, începând cu data depunerii cererii la Casa Județeană de Pensii.
În fapt, reclamanta a arătat ca in perioada 1.10.1974-30.12.1988 a lucrat la SC SA P, unde salarizarea s-a făcut in acord global, conform Legii nr. 57/ 1974, iar începând cu anul 1992, in conformitate cu prevederile Contractelor Colective de Munca.
In aceasta perioada a realizat venituri suplimentare, adaosuri si sporuri, pe care parata nu le-a luat in calcul la stabilirea pensiei deși a solicitat aceasta in mod expres prin cererea înregistrată la nr. 2279/11.02.2009 la Casa Județeană de Pensii H -
Mai arata ca Legea nr.250/2007 privind modificarea Legii nr.19/2000 prevede ca punctajul asiguratului stabilit conform art.78 alin.1 si 2 se calculează la nivelul veniturilor brute realizate, pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, iar Ordinul nr.680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr.19/2000 prevede ca venitul brut care se ia in calcul la stabilirea drepturilor de pensie include toate sporurile, indiferent daca au caracter permanent sau nu.
Parata Casa Județeana de Pensii H prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece punctul VI din OUG nr.4/2005 prevede ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire in acord, sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, astfel ca, nici o forma de retribuire în acord, fie ca poarta denumirea de salarii, venituri, adaosuri nu poate fi valorificata la pensie.
Cu privire la adeverința nr. 78/2009 eliberata de SC SA, arata ca a fost depusa la sediul instituției prin cererea nr. 2279/11.02.2009 și că dacă ar exista temei legal de valorificare a acesteia, ar deveni incidente prevederile art. 169 alin. 2 si 3 din Legea nr. 19/2000, respectiv drepturile de pensie recalculate s-ar cuveni cu luna următoare depunerii cererii.
Prin sentința civilă nr.1314/LM/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii H și în consecință a fost obligată pârâtă la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare (acord global), rezultate din adeverința nr. 78/29.01.2009 emisă de Institutul de Cercetări și Miniere începând cu data de 01.03.2009, precum și să plătească reclamantei diferențele de pensie cuvenite, cu aceeași dată. A fost respinsă în rest acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr. 2279/11.02.2009 reclamanta solicita valorificarea adaosului pentru munca in acord, dovedit cu adeverința nr. 78/29.01.2009 si anexa nr.1, eliberate de SC SA.
Parata, prin răspunsul nr. 2279/11.02.2009 comunica reclamantului ca adeverința mai sus menționata nu se poate valorifica la pensie deoarece nu exista temei legal.
Susținerea paratei este nefondata întrucât, din interpretarea prevederilor art. 164 si 78 din Legea nr. 19/2000 rezulta ca sporurile si adaosurile de care au beneficiat angajații si care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate in carnetul de munca, trebuie cuprinse in baza de calcul a pensiei.
Faptul ca anterior Legii nr.49/1992 aceste sporuri nu se înscriau in carnetul de munca nu poate conduce la prejudicierea salariaților, cat timp, prin actele emise de angajator, in speța adeverința nr. 78/2009 s-a dovedit primirea acestor sporuri si pentru care s-a achitat cota de S.
De altfel, prin Legea nr. 338/2002 a fost modificat art.164 din Legea nr.19/2000, prevăzându-se in mod expres la alin.3 ca la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverințe eliberate de unitate.
Conform prevederilor art. 23 alin 1 din Legea nr. 19/2000, baza de calcul lunara a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de munca si care se au in vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art.78 din aceeași lege.
Prin urmare, Legea nr.19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar si obligativitatea valorificării la pensie a sporurilor si adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unitati, iar in speța de s-a făcut o astfel de dovada cu adeverința nr. 78/2009, iar din aceasta adeverința rezulta ca, in conformitate cu prevederile art. 1 din Decretul nr. 389/1972, pentru sporurile primite in cadrul acordului global, angajatorul a calculat si virat la bugetul de stat contribuția de asigurări sociale.
Faptul ca pe o perioada de mai mulți ani reclamantei a beneficiat de aceste adaosuri dovedește caracterul permanent al acestora si nu ca aceste venituri ar avea caracter sporadic, așa cum susține parata.
Deși la pct. VI din OUG nr. 4/2005 se menționează ca aceste sume nu se iau in calcul la determinarea punctajelor anuale pentru ca nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite in baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul ca potrivit art.2 alin.1 din aceeași ordonanța recalcularea se face cu respectarea principiului contributivitatii instituit de art.2 lit. e din Legea nr. 19/2000, precum si prevederile art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, conform cărora, decizia de recalculare poate fi modificata la cerere, in baza actelor doveditoare, prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care conform Legii nr. 19/2000, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual, sau la stagii de cotizare realizate pana la data de 1.04.2001.
de aceste motive de fapt si de drept, acțiunea de asigurări sociale, astfel cum a fost formulată de reclamantă a fost admisa ca fondata si pe cale de consecința a fost obligata parata să-i recalculeze pensia reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare, acord global, dovedite cu adeverința nr. 78/2009 emisa de SC SA, începând cu data de 01.03.2009, precum si sa-i plătească acesteia diferențele de pensie cuvenite, începând cu aceeași data.
A fost respinsă în rest acțiunea, pentru perioada 1.03.2005 - 30.03.2009 acțiunea este neîntemeiată, întrucât adeverința nr. 78/2009 a fost depusă la data de 11.02.2009, iar conform art. 169 alin. 3 din Legea 19/2000, drepturile de pensie recalculate se cuvin doar începând cu luna următoare depunerii cererii, prin urmare, începând cu data de 1.03.2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal pârâta Casa Județeană de Pensii H, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
Prin recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii H s- solicitat admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat, în esență, faptul că instanța de fond printr-o interpretarea greșită a legii a dispus valorificarea veniturilor obținute de reclamantă în acord global, motivând că aceste venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor în temeiul Legii nr.3/1977; faptul că în adeverința eliberată de angajator se face mențiunea că s-a plătit pentru aceste sume, nu naște obligatoriu și automat obligația casei de pensii de a valorifica la pensie acordul global, mai ales în condițiile legale clare care fac trimitere doar la valorificarea salariilor+sporuri care au însă caracter permanent și care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare.
În fine, recurenta pârâtă a arătat că legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent și dreptul la protecție socială, dar și posibilitățile economico-financiare existente în diferite intervale de timp.
În drept, invocat art.299, 304 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 57/1974, OUG nr. 4/2005, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 49/1992.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform cerințelor art. 304/1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din. 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul - ului datorat de angajator.
Potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de peroanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificate prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituiesalariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.
În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
De asemenea, în Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17> privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că: punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege, pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme"
La pct. 19 din aceste norme este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".
Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv "sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"
Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor suplimentare lunare (acord global) realizate de reclamantă, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat - ul, conform Decretului nr.389/1972 și Legii nr. 65/1965, așa cum reiese din adeverința nr. 78/29.01.2009 emisă de Institutul de Cercetări și Miniere (4,5).
Susținerile recurentei pârâte, în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor le pensie deoarece nu au făcut parte din baza a pensiilor conform legislației anterioare urmează a fi înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere în ultimi 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, veniturile suplimentare obținute de reclamant, conform legii (Legea nr. 57/1974) urmare a activității desfășurate în cadrul Institutul de Cercetări și Miniere au avut un caracter permanent, iar recalcularea se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.
acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporționale cu prețul plătit pentru riscul asigurat, cea ce ar fi inechitabil.
În acest context, susținerile recurentei pârâte, în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, sunt nefondate.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de pârâtă ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CJP H împotriva sentinței civile nr.1314/LM/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 4.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.PM
Tehnored.PM/TM/2 ex/15.01.2010
Jud.
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Pop Mirela, Stoica Manuela
