Recalculare pensii. Decizia 1305/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1305
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Dicu Aurel
JUDECĂTOR 3: Bratu Ileana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii, cu sediul în mun. S, str. - -, împotriva sentinței civile nr. 1275 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitate reclamantului intimat să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru azi, 29 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 16.04.2009 și înregistrată sub nr- reclamantul a contestat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, decizia nr. 72712 solicitând recalcularea pensiei având în vedere că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod greșit s-a stabilit prin decizia contestată, emiterea unei noi decizii de pensionare și obligarea pârâtei la restituirea sumei ce i se cuvine cu titlu de pensie pe 3 ani în urmă.
În motivarea cererii a arătat că prin decizia contestată i s-a recalculat dreptul la pensie în conformitate cu OUG 4/2004, aprobată prin Legea 78/2005, coroborate cu prevederile HG 1550/2004 și HG 550/2005, dar cu toate acestea, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a fost calculat la 30 de ani și nu la 20 de ani.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția tardivității contestării deciziei, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 1275 din 04 iunie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția civilă s-a respins, ca nefondată, excepția tardivității formulării contestației invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii B și s-a admis acțiunea reclamantului, în sensul că a fost obligată pârâta ca la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite acestuia să ia în considerare pentru stabilirea punctajului mediu anual un stagiu de cotizare de 20 de ani. în loc de 30 de ani. Totodată, a fost obligată pârâta să achite reclamantului drepturile de pensie rezultate în urma recalculării începând cu data de 14.05.2006.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția tardivității contestației, în speță, nu s-a făcut dovada datei comunicării deciziei nr. 72712 din 31.03.2005 către reclamant, așa încât instanța a respins-o, reținând că nu s-a încălcat termenul de 45 zile prevăzut de art. 87 din Legea 19/2000.
Pe fondul cauzei a reținut că, reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977 începând cu data de 10.08.1985.
Urmare a recalculării drepturilor de pensie conform OUG 4/2005, HG 1550/2004 și HG 550/2005 reclamantului i s-a emis decizia nr. 72712 din 31.03.2005, stabilindu-se că a realizat un stagiu de cotizare de 37 de ani, 11luni și 9 de zile, din care peste 20 de ani în condiții speciale.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, în prezent abrogată prin Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de munca; b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
Pe această bază persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.(1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca.
Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
Față de dispozițiile art. 2 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1550/2004, art. 77 alin. 2 și art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare și având în vedere faptul că reclamantul a realizat un stagiu de cotizare de peste 20 de ani în condiții speciale, prima instanță a apreciat că punctajul mediu anual al petentului trebuie calculat raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani, astfel cum s-a calculat inițial, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40 din 22.09.2008, dată în recurs în interesul legii.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea excepției invocate, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, pârâta a arătat că sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii 19/2000 și a HG267/1990.
Astfel, reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, în baza Legii nr. 3/1977, cu începere de la data de 1 noiembrie 1985, iar stagiul complet de cotizare de 20 de ani se ia în calcul la persoane pensionate în temeiul HG267/1990 care s-au înscris la pensie după data de 01.02.1990, data intrării în vigoare a acestei hotărâri, care prevede posibilitatea pensionării la împlinirea vârstei de 45 de ani pentru persoanele cu minim 20 de ani lucrați în subteran, respectiv la 50 de ani pentru persoanele cu minim 15 ani lucrați în subteran.
Reclamantul fiind pensionat înainte de apariția Hotărârii nr. 267 din anul 1990, în temeiul Legii nr. 3/1977, în mod corect punctajul mediu anual s-a calculat prin raportarea la stagiul de 30 de ani.
Art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 la care face referire reclamantul în acțiune, nu se referă la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani care s-ar lua în calcul persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă, ci se referă la sporul de grupă, care se adaugă pentru fiecare an lucrat în grupa I de muncă, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă.
Totodată, art. 2 alin. 4 din HG1550/2004 se referă la persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special, însă nu este cazul contestatorului care s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977.
Având în vedere faptul că reclamantul beneficiat de prevederile OUG nr. 100/2008, stabilindu-i-se un punctaj mediu anual de 1,96644 puncte, și că această Ordonanță de Urgență a fost aprobată pentru înlătura unele inechități în favoarea persoanelor care au desfășurat activitate în domeniul siderurgiei, în zone de radiații și în minerit, consideră acțiunea reclamantului ca nefondată.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Excepția tardivității introducerii cererii formulate de către reclamant nu este dată în cauză, întrucât acesta nu a formulat contestație împotriva deciziei nr. 72712 din 30.06.2005, emisă de pârâtă ci a solicitat recalcularea pensiei prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în cauză nefiind incidente prevederile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a respins, ca nefondată, excepția tardivității formulării cererii.
În ce privește celălalt motiv de recurs, prin care pârâta a arătat că sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât reclamantului nu-i sunt aplicabile prevederile art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, acestea fiind aplicabile persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Curtea îl constată ca fiind întemeiat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2 din nr.HG 1550/2004 "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare".
La determinarea punctajului mediu anual recalculat al reclamantului, s-a utilizat în mod legal stagiul complet de cotizare de 30 de ani, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Ori, prin art. 8, Legea nr. 3/1977 stabilește un stagiu de cotizare de 30 de ani pentru bărbați, acesta fiind stagiul de cotizare avut în vedere și de către pârâtă la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului.
Prin dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu s-a stabilit un stagiu de cotizare diferit, ci s-a reglementat posibilitatea pensionării la cerere cu reducerea vârstei pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă.
Reclamantului intimat nu îi sunt aplicabile prevederile art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, acestea fiind aplicabile persoanelor ale căror drepturi s-au deschis după data de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Această interpretare a fost apreciată ca fiind corectă și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în interesul legii, constatându-se că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În considerentele deciziei s-a reținut că au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii instanțele care au considerat că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 stagiul de cotizare, în vederea determinării punctajului mediu, este cel prevăzut de legea în vigoare la data pensionării.
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Ca atare, este lipsită de relevanță împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 43 și art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă."
date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile date în soluționarea recursurilor în interesul legii au un caracter obligatoriu, prevăzut expres de art. 329 al. 2 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, având în vedere prevederile art. 304 pct. 9 și ale art. 312 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că, păstrând dispoziția de respingere a excepției tardivității formulării contestației, va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii S, împotriva sentinței civile nr. 1275 din 04.06.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Modifică în parte sentința nr. 1275/04.06.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
E.
Tehnored..
Ex.2/11.11.2009
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Dicu Aurel, Bratu Ileana
