Recalculare pensii. Decizia 136/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6349/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.136/
Ședința publică de la 13 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.1073/F din data de 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (1871/2009), în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect:"recalculare pensie."
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenta Casa Județeană de Pensii I și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 24.11.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere împrejurarea că ambele părți în cauză, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1073/F din data de 06 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr- (1871/2009), Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a respins ca neîntemeiată excepția tardivității cererii de chemare în judecată formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii I prin întâmpinare; a admis ca întemeiată cererea formulata de împotriva pârâtei; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005; a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor rezultate urmare recalculării pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 19.06.2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut, în essență, următoarea situație de fapt și de drept:
Conform prevederilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță s-a pronunțat mai întâi asupra excepției tardivității cererii de chemare în judecată, ridicată în cauză de către pârâta lalomița, pe care a considerat-o nefondată, cu motivarea că reclamantul nu a înțeles să conteste decizia de pensionare, emisă de pârâtă, ci a formulat o acțiune având ca obiect obligația de a face, întemeiată pe dispozițiile art. 89 din Legea nr.19/2000, în baza cărora, atât beneficiarii drepturilor de pensie cât și casa de pensii pot să solicite, respectiv să revizuiască, recalcularea drepturilor de pensie, când se constată erori În modul de calcul.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că, nefiind vorba despre o contestație împotriva deciziei de stabilire a pensiei, cererea de chemare în judecată nu este tardivă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, potrivit deciziei de pensionare nr.51384/19.09.1991, rezultă că reclamantul contestator, la data pensionării a avut o vechime în grupa l-a de muncă de 26 ani, 09 luni și 23 zile determinată în baza Legii nr.3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta a avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr.19/2000.
În cauză, în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 01.10.1991, la recalculare se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
Potrivit art.2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotiza re utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977.
Or, în cazul contestatorului, care a înregistrat o vechime în grupa a l-a de muncă de 26 ani, 09 luni și 23 zile stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea 3/1977, adică de 20 ani.
De altfel, a mai reținut instanța de fond, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație si Justiție care, soluționând recursul in interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată in dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin (2) raportat la art. 43 alin (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează În sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis În intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care si-au desfășurat activitatea În grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Cu privire la restituirea diferențelor cuvenite reclamantului în urma recalculării pensiei, s-a stabilit că aceasta se va face cu respectarea dispozițiilor art. 3 din Decretul nr.167/1958, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii, adică 19.06.2006.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a reiterat excepția tardivității cererii de chemare în judecată, cu motivarea că reclamantul contestă decizia nr.51384/30.11.2005, iar în conformitate cu prevederile art. 87 din Legea 19/2000 "decizia emisă poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 zile de la comunicare"
Pe fond, s-a susținut că prevederile art.2, alin. (2) și nu (4) din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 sunt incidente beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
A mai arătat recurenta că. Ordinul nr. 50/1990, face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
Atât la art.14, alin.(2), lit. (a) și (b) din Legea nr.3/1977 cât și la art. 42 alin. (1) din Legea nr.19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare a persoanelor care se încadrează în grupa I și a II a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 ani.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Nu poate fi primită critica recurentei în sensul că reclamantul a înțeles să conteste decizia nr. 51384/30.11.2005, contestație tardivă în raport de dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Astfel, intimatului i-au fost stabilite drepturile de pensie începând cu data de 1.11.1991, acestea fiind recalculate, în baza nr.OUG 4/2005, prin decizia nr. 51384/15.02.2007 (fila 7 din dosarul instanței de fond).
Beneficiarul drepturilor de pensie nu a contestat decizia de recalculare a drepturilor de pensiei și nici vreo altă decizie emisă de Casa Județeană de Pensii I, ci a solicitat emiterea deciziei de recalculare, conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și plata diferențelor cuvenite.
Așa fiind, cum în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000, în mod corect instanța de fond a reținut că, nefiind vorba despre o contestație împotriva deciziei de stabilire a pensiei, cererea de chemare în judecată nu este tardivă.
Pe fond, se reține că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. 51384/19.09.1991, definitivă (fila 6 dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de peste 26 de ani, cum corect a reținut instanța de fond.
Pensia sa a fost recalculată, în baza nr.OUG 4/2005, prin decizia nr. 51384/15.02.2007.
Și în cuprinsul acestei decizii se face mențiunea că drepturile inițiale au fost stabilite începând cu data de 01.11.1991.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Față de obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța, se constată că este lipsită de relevanță în cauză invocarea dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat de vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul intimatului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Nu poate fi reținut nici motivul de modificare subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 8 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu se circumscriu acestui text, nevizând interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, care să fi fost denaturat de prima instanță. Simpla menționare a acestei dispoziții legale nu este de natură să conducă la admiterea recursului.
Pentru considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul, c nefundat, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1073/F din data de 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (1871/2009), în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red:
Tehnored: NV/2 EX./29.01.2010
Jud. fond:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
