Recalculare pensii. Decizia 1401/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1401/R/2009
Ședința publică din 2 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja Eugenia vicepreședinte al instanței
-
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N împotriva sentinței civile nr. 127 din 27 februarie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 27 mai 2009, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, în baza motivelor invocate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 127/27.02.2009, Tribunalul Bistrița -N a admis acțiunea formulată de contestatorul împotriva intimatei Casa Județeană de Pensii B-N, și în consecință a dispus anularea Deciziei de pensie nr. 37151/29 aprilie 2005, recalculată la 14 septembrie 2007 și pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare recalculată, care să determine punctajul mediu anual în raport de stagiul de cotizare de 20 de ani și să-i plătească reclamantului diferențele rezultate ca urmare a recalculării pensiei, începând cu 17 aprilie 2005 și până la data emiterii noii decizii.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Contestatorul este beneficiar al pensiei pentru munca depusă și limitată de vârstă începând cu data de 26 octombrie 1988, în baza Legii nr. 3/1977, drepturile stabilite având în vedere o vechime toală în muncă de 34 ani, 11 luni și 9 zile, din care, 23 ani, 5 luni și 9 zile în grupa I de muncă.
Pensia reclamantului a fost recalculată în temeiului OUG Nr. 4/2005, HG Nr. 1550/2004 și HG 550/2005, începând cu 1 iulie 2005, cu luarea în considerare și a unor acte noi depuse. Pensia s-a stabilit la un cuantum de 4.799,85 lei pentru 1,62399 puncte deși anterior a avut o pensie de 5.407,90 lei aferent unui punctaj de 1,82978 lei, fiindu-i menținută în plată pensia mai mare.
Cererea reclamantului de a-i fi stabilită pensia cu luarea în considerare a stagiului de 20 ani a fost găsită a fi întemeiată, instanța reținând următoarele considerente:
Rezultă din acte că reclamantul are o vechime totală în muncă de 34 ani, 11 luni și 9 zile din care 23 ani,5 luni și 9 zile desfășurată în grupa I de muncă, drepturile fiindu-i stabilite potrivit Legii nr. 3/1977.
La data pensionării, reclamantul avea 50 de ani ( născut la 7 aprilie 1938 - pensionat la 26 octombrie 1988).
În speță sunt aplicabile disp. art. 14 alin.1 lit.a și art. 14 alin.3 din Legea nr. 3 /1977, care prevăd posibilitatea pensionării pentru cei care au lucrat efectiv, cel puțin 20 de ani în locuri de muncă care potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă sau cel puțin 25 de ani în grupa a II-a de muncă, cu luarea în calcul pentru fiecare an lucrat în acest grupe a câte 1 an și 6 luni pentru grupa I și 1 an și 3 luni pentru grupa a II-a; persoanele ce îndeplinesc aceste condiții sunt pensionate la cerere la 50 ani cei care au lucrat în grupa I și la 55 ani cei care au lucrat în grupa a II-
Rezultă din dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților ce au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă ci inclusiv reducerea vechimii totale necesare pensionării.
Întrucât prin decizia contestată nu s-a avut în vedere stagiul de cotizare de 20 de ani, se constată că pârâta a încălcat legea, fiind admisă contestația.
S-a mai avut în vedere că, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. 40/22 septembrie 2008 a avut în vedere că, persoanelor pensionate în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, sunt reglementate de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Dispunând anularea deciziei de pensionare, instanța a obligat-o pe pârâtă să recalculeze pensia reclamantului și să-i plătească acestuia diferențele cuvenite începând cu data de 17 aprilie 2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B-N, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele aflate la fila 2-4 s-a arătat, în esență că, prima instanță a aplicat greșit legea, în sensul în care a obligat-o să recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani deși potrivit HG 1550/2000, pentru persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 3/1977 la recalcularea pensiei se are în vedere stagiul prevăzut de această lege care a fost de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, iar stagiul de 20 de ani era prevăzut ca vechime minimă pentru persoana ce a desfășurat activitate în grupa I de muncă să poată cere pensionarea cu reducerea vârstei standard de pensionare.
Așadar, pârâta recurentă a respectat legea la emiterea deciziei prin care pensia reclamantului a fost recalculată inițial și mai apoi modificată ca urmare a depunerii unor acte noi la dosarul de pensionare (în anii 2006 și 2007), stagiul de cotizare corect fiind cel de 30 de ani și nu 20 de ani, cum a apreciat prima instanță.
Recursul este întemeiat.
Astfel, așa cum a reținut prima instanță, reclamantul a fost pensionat în condițiile Legii nr. 3/1977 cu reducerea vârstei standard de pensionare, pentru activitate în grupa I de muncă, 23 ani 5 luni și 9 zile, pentru care, potrivit alin.1 al art. 14 din Legea nr. 3/1977 i s-a luat în calcul 1 an și 6 luni pentru fiecare an lucrat, însumând o vechime totală de 34 ani, 11 luni și 9 zile (întregită la 30 de ani).
Pensia reclamantului a fost recalculată în temeiul HG nr. 1550/2004 și respectiv OUG Nr. 4/2005 - fiind emisă decizia 37151/29.04.2005 (fila4), stagiul de cotizare avut în vedere potrivit actelor normative de mai sus fiind cel de 30 de ani, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977.
Nu s-a făcut dovada contestării acestei decizii, astfel că aceasta a devenit definitivă potrivit art. 88 din Legea nr. 19/2000.
Întrucât însă OUG Nr. 4/2005 deschide posibilitatea modificării pensiei în temeiul unor acte noi, reclamantul a depus adeverințe de la locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, pensia fiind astfel majorată în anul 2006 (fila 25) și mai apoi în anul 2007, când i-a fost emisă decizia nr. 37151/14 septembrie 2007 (fila 5).
Nu s-a făcut dovada datei comunicării acestei decizii, astfel că, prima instanță nu a verificat dacă contestația a fost înregistrată în termenul prevăzut de art. 87 din Legea nr. 19/2000, și întrucât CJP B N nu a invocat excepția tardivității, instanța de recurs va avea a se pronunța numai asupra temeiniciei și legalității acestei ultime decizii.
Prima instanță a apreciat că vechimea în muncă desfășurată de persoanele asigurate în condițiile grupei I de muncă prevăzute de art. 14 alin.1 din Legea nr. 3/1977, corespunde stagiului de cotizare ce poate filuat în considerare de către Casa de pensii la stabilirea punctajului mediu anual.
Această concluzie a instanței nu are temei legal.
Aceasta, întrucât Legea nr. 3/1977 stabilește un mod neechivoc că beneficiază de pensie personalul muncitor care are o vechime în muncă de minim 30 ani bărbații și 25 ani femeileșivârsta de 62 ani bărbații și 57 ani femeile (art. 8)
Celelalte condiții de vârstă respectiv, cele prevăzute de alin.2 al art. 8 și art. 14 se constituie ca excepții de la prevederile alin.1 al art. 8 și oferă posibilitatea personalului muncitor dea se pensiona la cererecu reducerea vârstei standard de pensionare.
Nici un alt text al Legii nr.3/1977 nu prevede reducerea vechimii integrale în muncă, prevăzută de art. 8 alin.1 vechimea de 20 de ani fiind reglementată de art. 14 alin.1 ca fiindo condițiepentru a beneficia de pensionarea la o vârstă mai mică decât cea legală prevăzută de art.8,la cerereacelui ce îndeplinește acele condiții.
Așadar, întrucât potrivit dispozițiilor legale în temeiul cărora s-a recalculat pensia reclamantului, la determinarea punctajului mediu anual se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut de actul normativ în vigoare la data pensionării, corect pârâta a calculat pensia cu considerarea stagiului de 30 de ani, prevăzut de art.8 din Legea nr.3/1977.
Anterior celor reținute de prima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat în același sens dispozițiile legii, reținând în considerentele deciziei nr.40/22.09.2008 pronunțată în interesul legii căsingurele facilitățioferite de Legea nr. 3/1977 persoanele care au lucrat în grupa I și a II-a demuncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare nefiind însă, redus stagiul de cotizare.
Astfel fiind, se constată că prima instanță cu totul netemeinic a anulat decizia de pensionare a reclamantului și a obligat pe pârâtă să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani.
Apoi, obligarea pârâtei la recalculare și plata diferențelor începând cu 17 aprilie 2005 este de asemenea nefondată în principal, având în vedere legalitatea modului de stabilire a pensiei reclamantului, dar oricum, chiar dacă pensia nu ar fi fost corect stabilită - ipoteză ce nu este reținută - instanța nu putea obliga la plată casa de pensii decât în raport de ultima decizie contestată (cea din septembrie 2007), cele anterioare fiind definitive, potrivit art.88 din Legea nr.19/2000.
Față de considerentele mai sus reținute, se constată că recursul CJP B-N este întemeiat și având în vedere dispozițiile art.304 pct.9 și art. 312 alin.1 - 3 Cod procedură civilă se va modifica sentința, în sensul respingerii ca nefondate a contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N împotriva sentinței civile nr. 127 din 27 februarie 2009 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată contestația formulată de reclamantul împotriva Deciziei nr. 37151/29.04.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii B-
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja Eugenia
--- - - - -
GREFIER
în CO; semnează
prim grefier
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja Eugenia
